Știrea inițială: Bucureştiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene - prima structură a UE de pe teritoriul României. Centrul european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC) va avea ca obiectiv să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre, pentru ca blocul comunitar să fie mai bine pregătit în fața amenințărilor. Competiția pentru găzduirea centrului a fost purtată, printre altele, cu München, Bruxelles, Luxemburg sau Varșovia.
Este limpede, sună foarte bine. Avangarda cercetării în securitate cibernetică se va regăsi cu arme și bagaje în capitală. Dar care sunt mizele, care sunt perspectivele și, cu voia dumneavoastră, care sunt șansele pe care ni le oferă decizia? Plus un byte de istorie la final.
Dincolo de concentrarea de creiere și expertiză care se va produce inevitabil, ca de obicei miza principală este legată de resurse. Alexandru Nazare, actualul ministru de finanțe și fostul reprezentant special al Guvernului pentru Centrul Cyber al UE, spunea că centrul de la București va prelua finanțările din programele Orizont și Digital Europe, care valorează peste 2 miliarde de euro, fonduri europene, și le va coordona pentru toată Uniunea Europeană. Ceea ce nu este puțin lucru, depinde doar de noi să demonstrăm bună administrație.
Doar în programul Digital Europe, sume importante merg către supercomputing, inteligență artificială, securitate cibernetică sau tehnologie în economie. Cu primele call-uri de proiecte așteptate să apară în primul trimestru al anului, companiile ar trebui deja să-și retușeze prezentările.
ECCC la București înseamnă și un semn de soft power pe care România îl transmite mai departe. Devenim un jucător recunoscut într-un domeniu cu care cochetam de ceva timp, dar în care încă nu ne regăseam personalitatea. În noul centru vom fi la masa mare a cooperării și a deciziilor europene.
Să nu uităm de mizele securității, într-un context în care NATO tratează spațiul cibernetic drept un nou teatru de război, iar cuvântul de ordine în Alianță îl reprezintă, azi, reziliența. Centrul va avea probabil darul de a spori conversația generală pe teme de cultură de securitate, de bune practici, de integrare inteligentă a instrumentelor și de utilizare a lor în condiții de securitate colectivă.
Amenințările sunt comune, iar NATO și Uniunea Europeană cooperează deja prin intermediul Aranjamentului tehnic pentru Apărare Cibernetică, semnat în 2016. În scurt timp, ECCC se poate lansa pe orbita acestui parteneriat legitim și așteptat, cel puțin în ceea ce privește intensificarea schimbului de informații, formării de experți, cercetării și exercițiilor comune. În România anului 2021, în care problema digitalizării administrației se pune tot mai acut, tema securității cibernetice este una de reală importanță. Și ea va fi tratată la București.
Am lăsat deliberat la final reperul istoric care probabil a contat și el într-o mică măsură la votul de încredere la adresa Bucureștiului. Cel care a emis bazele teoretice ale ciberneticii este un român din Mehedinți, Ștefan Odobleja, în lucrarea ,,Psihologia consonantistă”, 1938. După mai mult de jumătate de secol, România intră din nou pe harta <inovației/> cibernetice.
