Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: Austria este un hub al serviciilor secrete ale Moscovei și, atunci când refuză accesul României la spațiul Schengen, nu face nimic altceva decât să satisfacă interesul Rusiei. O Rusie care își dorește o Europă slabă și divizată, măcinată de suveranism și de mișcări politice de extremă dreapta, cu eterne probleme în lanțurile de aprovizionare și lipsită de o reală capacitate de a se adapta noilor realități geopolitice.
Unii pot considera afirmația mea hazardată dar, dacă ne facem temele și răsfoim informațiile publice pe internet, descoperim că BVT (fostul serviciu de intelligence al Austriei) a fost considerat o vulnerabilitate majoră a Europei în materie de securitate printr-un raport de audit al Clubului de la Berna (comunitatea de intelligence europeană) prin care se arăta, printre altele, că BVT folosea un antivirus rusesc, faimosul Kaspersky pentru a proteja bazele sale de date cu informații aflate pe servere conectate la internet. Este chiar atât de greu să înțelegem cât de mare era și este breșa de securitate austriacă?
De altfel, BVT a fost și desființat la finalul lui 2021, fiind înlocuit de GDföS - Directoratul de Stat pentru Securitate și Intelligence, după ce nu a reușit să prevină atacul de la VIena din 2 noiembrie 2020, atunci când au murit 5 oameni și alți 23 au fost răniți.
Nu mai devreme de 5 iulie anul curent, prestigioasa publicație Washington Post titra „O cuantificare a influenței ruse în Austria după invadarea Ucrainei" și descria cazul lui Egisto Ott, 60 de ani, lucrător în serviciile secrete austriece, suspectat de procurori că a vândut secrete de stat și informații despre inamicii Rusiei către Kremlin. L-au prins la percheziție în timp ce încerca să distrugă propriul telefon mobil astfel încât să nu fie găsite mesajele cu rușii. Se arată în articolul citat că, în realitate, cazul lui Ott este emblematic pentru situația în care se află azi autoritățile de la Viena, adânc penetrate de serviciile rusești și situate zi de zi în siajul Moscovei. Evident, relațiile dintre politicienii de top austrieci și mediul de afaceri pe de o parte și Rusia pe de altă parte fac deja obiectul unor investigații parlamentare care au loc în spatele ușilor închise iar metoda de lucru de care este nevoie este simplă: „follow the money".
Îmi doresc așadar să nu ne mai prefacem că nu înțelegem despre ce este vorba atunci când Austria blochează aderarea României la Spațiul Schengen. Avem obligația să nu fim ipocriți în fața cetățenilor români și să ne aducem aminte cum la nunta din 2018 a fostului ministru de externe austriac, Karin Kneissl - atunci în funcție, principalul invitat a fost Vladimir Putin, nimeni altul decât arhitectul preluării ostile a unor teritorii Ucrainiene în 2014: Crimea cu ajutorul omuleților verzi (în realitate trupe speciale ale serviciilor secrete rusești) și Donbas prin utilizarea așa ziselor răscoale populare orchestrate de aceleași servicii conduse de Kremlin. Același Putin care l-a crescut pe colonelul rus Igor Gîrkin, unul dintre principalii responsabili pentru doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines cu o rachetă Buk operată de forțele separatiste din Donbas și viitor ministru în așa zisa Republică Populară Donetsk (altă marionetă a Rusiei). Același Putin care se face azi vinovat de nenorocirea Ucrainei și de moarea a multe sute de mii de suflete nevinovate și de cea mai mare criză umanitară de după al doilea război mondial.
Adică noi știm că în 2018 Ministrul de Externe al Austriei îl avea oaspete pe nimeni altul decât pe Putin, într-o perioadă în care Rusia era de suficient timp sub sancțiunile impuse de lumea liberă și stăm și privim în jos cum dreptul nostru la liberă circulație este călcat în picioare? De cine, cu ce drept și cu ce legitimitate? Ne trebuie lideri care au capacitatea să înțeleagă ce se întâmplă, să articuleze corect lucrurile și să acționeze în interesul României până la capăt, fără teamă.
Mai aduc aminte că newstatesman.com titra în mod corect că „Austria este tunelul Rusiei spre inima Europei", arătând cum, la 3 luni după anexarea ilegală a Crimeei, Vladimir Putin era primit la Viena cu gardă militară de către președintele de atunci, Heinz Fischer (vezi foto). Cum? Uite fix așa, cu nepăsarea specifică vis-a-vis de interesele euro-atlantice, aceeași nepăsare pe care o vedem și azi când Viena se opune aderării României la spațiul Schengen.
De altfel, acesta este și motivul pentru care Austria a tăcut aproape până în ultimul moment: s-a jucat la „adormirea" Statului Român care se concentra mai curând (prin diverse voci) să anunțe triumfalist cum vom intra noi în spațiul de liberă circulație european. Ghinion, off-said, superficialitate, spuneți-i cum doriți, realitatea rămâne aceeași: România NU mai poate fi partenerul tăcut care nu negociază, nu tranzacționează și nu pune condiții și asta tocmai pentru că suntem iubitori de Europă și ne dorim prosperitate.
România nu mai poate sta în pasivitate, nu pentru că spun eu asta, ci pentru că vom da vânt în pupă suveraniștilor de la AUR, un alt instrument cu care Moscova ne atacă tânăra noastră libertate câștigată cu sângele victimelor comunismului, din 47 și până în 89.
Povestea că viitoarele alegeri din Austria ar fi motivația repoziționării Austriei este ridicolă. În fiecare an sunt alegeri pe undeva prin UE. Asta ar însemna că în fiecare an o țară și un premier aflat pe făraș ar avea un interes si ar respinge accesul altui stat membru și ar bloca interesul comun al Europei.
Nu. Europa nu funcționează așa și nici politica.
Austria s-a trezit că nu ne vrea tocmai pt că Ungaria nu poate fi convinsă pe acest "dosar". În paranteză fie spus, MOL Ungaria a fost încurajată să ocupe A1 Transilvania, iar Petrom este ținut cu belciugul în nas de austrieci să nu pătrundă pe autostrăzile Panoniei. Adăugăm la asta influența Moscovei și șantajul unor firme austriece cu capital rusesc și tabloul este complet. Apropo, s-a întrebat vreodată cineva cum putem plăti cu Visa sau Mastercard la benzinăriile LukOil sau Gazprom? Nu erau ceva sancțiuni pe activele rusești?
În final, vă spun că aderarea noastră la Schengen este de interes strategic european pentru deblocarea lanțurilor de distribuție, pentru aducerea investițiilor din Rusia acasă (acasă însemnând spațiul euro-atlantic), pentru a nu mai avea cozi de 20 de kilometri la Nădlac și pentru a consolida flancul estic. Aderarea este dorită de noi, de germani, de francezi și, în general, de toată lumea bună din Vest. Asta pentru că nu vreau să aud că sunt eurosceptic fiindcă sunt sincer. Sunt iubitor de Europă, iubitor de valori transatlantice și mă declar un fan înrăit al apropierii de Statele Unite. Nu căutăm vrăjitoare, nu suntem perfecți niciunii, dar măcar să fim morali, onești și să nu trădăm Europa și Parteneriatul Strategic.
