Asul pe care coaliția PSD-ALDE îl ține în mâneca lui Valer Dorneanu

Cum planul privind adoptarea și implementarea rapidă a modificărilor la legile Justiției a suferit, pe moment, un mare pas înapoi, coaliția PSD-ALDE a schimbat direcția și, folosindu-se de ministrul Tudorel Toader și de trusturile media apropiate, a declanșat atacul fățiș la procurorul-șef al DNA. Urmează procurorul general, după cum s-au grăbit să devoaleze strategia unii lideri social-democrați. Cu toate privirile ațintite ba asupra Parlamentului, ba asupra ministrului Justiției, multă lume a uitat total un as plasat și păstrat, de aproape un an de zile, în mâneca judecătorilor Curții Constituționale: contestațiile depuse împotriva OUG 14, care a abrogat atât de nociva OUG 13.

Pe agenda Curții Constituționale există, în acest moment, nu mai puțin de 15 contestații depuse împotriva OUG 14/2017. Cea mai nouă a fost înregistrată pe 12 februarie 2018, dar cea mai veche datează din 8 martie 2017, ceea ce înseamnă că, peste câteva zile, se împlinește un an de când subiectul se află pe agenda celor nouă judecători de la CCR.

Toate contestațiile au fost depuse DUPĂ ce Parlamentul a aprobat abrogarea OUG 13. De asemenea, toate contestațiile au ajuns la Curte via instanțele de judecată, în diferite dosare penale. Totuși, uitându-ne la numele din dreptul sesizărilor este greu de crezut că acțiunile sunt total disparate și nu fac parte dintr-un plan mai amplu, demarat pe multiple fronturi, de minare a luptei anticorupție.

Prima contestație a fost formulată într-un dosar instrumentat de procurorii DNA în care sunt implicați foști ofițeri și subofițeri cu funcții de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Teleorman.

Puțin mai târziu a apărut o altă contestație, formulată într-un proces al unui fost primar de comună, contestație care, atenție, vizează OUG 14 în întregime, dar și Legea nr. 8/2017, prin care Parlamentul a decis respingerea OUG 13.

O lună și jumătate mai târziu, au contestat OUG 14 și toți cei implicați în dosarul DNA în care „cap de afiș” este fostul șef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu (acuzat de cinci infracțiuni de abuz în serviciu și conflict de interese).

În aceeași lună, aprilie 2017, ordonanța cu pricina a fost atacată și de Maria Buleandră, fost prefect PSD de Buzău, trimisă în judecată de DNA într-un dosar care privește retrocedarea presupus nelegală a peste 5.000 de hectare de pădure din județul Buzău.

O altă contestație împotriva OUG 14 a fost formulată de Eugen Pena, fost director al Hidroelectrica și om de afaceri din Teleorman, supranumit de presa locală „sponsorul lui Liviu Dragnea”. Acesta, condamnat definitiv la șapte ani de închisoare (în dosarul în care a fost condamnat și ex-ministrul Economiei Codruț Sereș), a invocat intervenirea unei legi penale noi, mai favorabile, prin adoptarea OUG 13, OUG abrogată însă de OUG 14. De precizat că Pena a atacat atât OUG 14/2017 în integralitate, cât și legea de aprobare a ordonanței (nr. 9/2017).

În octombrie 2017, a ajuns la Curtea Constituțională și contestația Alinei Bica. Da, este vorba chiar de fosta șefă a DIICOT, trimisă în judecată în mai multe dosare instrumentate de DNA și refugiată între timp în Costa Rica, țară în care s-a apucat de afaceri cu alți români implicați în diferite dosare penale. Similar, Alina Bica a susținut în instanță, printre altele, că i s-ar fi aplicat legea mai favorabilă și ar fi fost dezincriminat abuzul în serviciu dacă OUG 14 nu ar fi abrogat OUG 13.

Dincolo de numele celor care au atacat OUG 14 și de legăturile mai mult sau mai puțin transparente pe care le-au avut sau le au cu politicienii la putere, întrebarea cheie este de ce CCR nu a dat nici acum o soluție în privința ordonanței care a abrogat OUG 13? De ce, față de alte spețe delicate, aceasta pare să fi fost îngropată în sertare și toate contestațiile, fie că sunt vechi de aproape un an, fie că sunt recente, au ca stadiu generic „dosar în faza de raport”, fără să figureze însă pe ordinea de zi a Curții?

Lipsa unui răspuns la aceste întrebări și miza deosebită a OUG 14 creionează un scenariu sumbru: decizia ar putea fi temporizată de Curtea condusă de Valer Dorneanu până la momentul considerat oportun, moment în care ne-ar putea fi furnizată o mare surpriză. Atenție, dacă OUG 14 este declarată neconstituțională, OUG 13, care, printre altele, dezincrimina unele infracțiuni și îngreuna denunțurile, revine în forță.

Reamintim că, încă din primele zile de după adoptarea OUG 14, au fost lansate numeroase semnale că Executivul PSD-ALDE ar fi ticluit textul ordonanței de așa manieră încât să pice un eventual test de neconstituționalitate. Concret, OUG 14 a avut două articole: prin unul se abroga OUG 13, prin al doilea se aduceau modificări Codului de procedură penală. Una din modificări conținea o prevedere evident contrară unei decizii a Curții Constituționale din 2014, motiv pentru care judecătorul Cristi Dănileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, atrăgea atenția că OUG 14 este, din start, parțial neconstituțională.

Un punct de vedere similar emitea, la momentul respectiv, și procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, într-un interviu acordat presei italiene.

Alți juriști au susținut că ar exista mai multe motive pentru care OUG 14 ar putea fi declarată neconstituțională. Inclusiv unul legat de tehnica legislativă (abrogarea ar fi trebuit să intre în vigoare la aceeași dată cu textul abrogat și nu înainte).

Or, în aceste condiții, cu atât mai mare ar fi trebuit să fie interesul judecătorilor CCR de a clarifica rapid, o dată pentru totdeauna, situația OUG 14. Sau...? Să nu uităm că CCR a refuzat, în februarie anul trecut, să analizeze OUG 13 și pe fond, ca urmare a sesizării depuse de Avocatul Poporului. Atunci, Curtea a respins sesizarea lui Ciorbea pe OUG 13 pe motiv că, între timp, ordonanța fusese abrogată. Nicio analiză pe fondul ordonanței nu a fost făcută, deși reprezentanții Parchetului General și Avocatului Poporului au cerut expres acest lucru.

„Spuneți că trebuie să ne pronunțăm pornind de la ipoteza că OUG 14 s-ar putea să fie declarată neconstituțională, pe ipoteza asta să analizăm?”, a întrebat, în ședința publică, Valer Dorneanu. Argumentele procurorului, care a arătat că degeaba s-ar pronunța ulterior CCR pe OUG 13, deoarece aceasta ar produce efecte imediat după intrarea în vigoare (principiul legii penale mai favorabile), nu l-au convins pe Dorneanu. „Noi nu judecăm o cauză după supoziţii. În momentul în care cineva va ataca OUG 14, ne vom pronunţa pe toate efectele, corelaţiile de acolo vor trebui făcute atunci, nu acum”, mai spunea șeful CCR.