Pandemia de coronavirus pare că scoate ce-i mai rău din oameni și comunitățile în care trăiesc în ultima vreme. Zi de zi sunt raportate cazuri de violență în magazine sau pe străzi. Fie că se luptă pentru ultima rolă de hârtie igienică, fie că abuzează persoane suspectate că ar fi infectate cu coronavirus, nervii oamenilor par întinși la maximum de situație, relatează CNN.
Într-un supermarket din Australia, o femeie a scos cuțitul în fața unui bărbat la raftul de hârtie igienică într-o confruntare pe viață și pe moarte pentru ultimul pachet. Un student din Singapore, de etnie chineză, a fost bătut pe străzile din Londra până când i-a fost fracturat craniul. Protestatarii din insula pacifică Reunion au întâmpinat mai mulți pasageri de croazieră cu pietre și înjurături.
Sunt numai câteva dintre cazurile care arată că pandemia de coronavirus scoate la iveală fațete ale umanității pe care le credeam îngropate. Pentru acești oameni nu contează că stocurile de hârtie igienică din Australia sunt mai mult decât suficiente, că locuitorii din Singapore nu au nicio legătură cu virusul sau că niciun pasager al vasului de croazieră care a poposit în Reunion nu a fost infectat. De asemenea, la mijlocul lunii trecute, zeci de protestatari dintr-un orașel din Ucraina au atacat autobuzele cu care erau transportați cetățenii evacuați din China. Avionul a aterizat la Harkov, în estul Ucrainei, iar de la aeroport oamenii au fost luați cu șase autobuze pentru a fi duși la sanatoriul din Novi Sanjari. Aici au fost întâmpinați însă de protestatari care făcuseră baricade cărora le-au dat foc și care aruncau cu pietre. Asta, în ciuda faptului că ministrul sănătății anunțase că niciunul dintre pasageri nu este bolnav.
Incidente de acest tip și astfel de comportamente iraționale și egoiste sunt, cel mai probabil, excepția și nu regula, dar mentalitatea de tipul „fiecare pentru el” pare să devină din ce în ce mai frecventă.
Liderii țărilor afectate se străduiesc să preia controlul situației prin impunerea de măsuri restrictive, injectarea de lichidități în economie și prin promisiuni referitoare la sistemele de sănătate. Toate la nivel intern. În plan internațional, însă, există puțină coordonare sau cooperare între țări pentru a putea rezolva ceea ce a devenit de luni bune o provocare globală.
Măștile sanitare încep să se împuțineze semnificativ, în condițiile în care oamenii care nu au neapărat nevoie de ele le adună. Statele Unite au început să facă stocuri de astfel de măști, în timp ce Coreea de Sud, Germania sau Rusia, printre altele, au interzis exportul lor, pentru a se asigura că populațiile lor au suficiente.
India, țara care produce 20% din medicamente la nivel mondial, a oprit exportul la anumite tipuri de medicamente.
Populiștii și extremiștii arată, din nou, cu degetul
Pandemia de COVID-19 a ucis până acum peste 5000 de vieți, a infectat mai mult de 150.000 de persoane și a ajuns pe toate continentele lumii, cu excepția Antarcticăi. Ea reușește deja să treacă granițe geografice care până acum fuseseră închise de politică.
Liderii europeni s-au întâlnit de mai multe ori, însă abia marți au reușit să anunțe o serie de măsuri coordonate. Politica de criză pentru pandemie este formată, în principal, din măsuri economice, menite să stimuleze economiile afectate de virus.
Însă există dubii serioase în ceea ce privește eficiența unui plan care tratează doar simptomele și nu cauza – răspândirea accelerată a virusului în motoarele economice ale Uniunii. Consumatorii călătoresc și cumpără mai puțin, iar pe partea de furnizare, fabricile și companiile se închid în țări precum China, Japonia, Coreea de sud sau Italia.
Matteo Salvini, liderul extremiștilor din Italia, a cerut, recent, ca țara să își închidă granițele complet, criticând guvernul dar și Uniunea Europeană. Președintele SUA, Donald Trump, a vorbit miercuri despre „virusul străin” care a atacat țara și a dat vina pe Europa pentru că nu a acționat suficient de repede pentru a opri răspândirea lui.
Același Trump ar fi oferit companiei germane o sumă mare pentru a-și asigura exclusivitatea asupra patentului vaccinului, la Berlin suma vehiculată fiind de un miliard de dolari. Presa germană subliniază că „este deosebit de problematic faptul că Donald Trump face tot posibilul pentru a obține un vaccin pentru Statele Unite”. „Dar numai pentru SUA”, spune guvernul federal.
Egoismul și iraționalitatea, transmise evoluționar?
O mare parte din acest comportament de tip „fiecare pentru el” vine pe fondul tendinței umane de a avea mai mare încredere în trăirile și stările lor decât în fapte, un mod de a gândi care este străvechi, din punct de vedere evoluționar, spune Paul Slovic, psiholog la Universitatea din Oregon care se ocupă de studiul percepției asupra riscurilor.
El explică faptul că sunt două feluri de a gândi, unul intuitiv, bazat pe emoții și trăiri, și unul ceva mai rațional, bazat pe rațiune și găsirea de dovezi. Cel care domină gândirea umană este primul.
„La începutul existenței omenirii, în momentul în care am început să evoluăm, pericolele erau nenumărate, directe și concrete. Acest tip de a raționa doar pe baza trăirilor imediate și a emoțiilor ne-a asigurat supraviețuirea pentru că ne-a permis să acționăm rapid și să recunoaștem dușmanii. Este simplu, natural și rapid, este o capacitate remarcabilă, însă ea nu se descurcă prea bine la relaționarea cu statistici, numere sau fapte concrete”, mai spune acesta.
Editor: Adrian Dumitru
