Opt luni de "diplomație de război" pentru securitatea României. Opt luni de sprijin al României pentru Ucraina și poporul ucrainean

Bogdan Aurescu Data publicării: 24.10.2022 10:39

bogdan-aurescu-profimedia-1 — Ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Foto: Profimedia Images

Opt luni de "diplomație de război" pentru securitatea României. Opt luni de sprijin al României pentru Ucraina și poporul ucrainean – Mai mult decât un moment de cotitură: opt luni de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Războiul brutal de la granițele noastre, care a provocat și continuă să provoace imensă suferință poporului ucrainean – prin pierderile de vieți omenești, prin atrocitățile și crimele de agresiune, de război, de genocid și împotriva umanității săvârșite de forțele ruse, precum și prin uriașele pagube materiale și distrugeri, s-a dovedit a fi mai mult decât un moment de cotitură pentru întreaga lume.

La opt luni de la declanșarea sa, pe 24 februarie 2022, avem, din păcate, certitudinea că această agresiune ilegală, nejustificată și neprovocată, îndreptată împotriva Ucrainei, a modificat fundamental natura și mizele luptei noastre duse la nivel global pentru susținerea democrației, a ordinii internaționale bazate pe reguli și a valorilor care sunt baza societăților noastre democratice și a comunității internaționale. Și în care credem cu tărie.

La opt luni de la debutul invaziei ruse, reiterez ceea ce România a spus răspicat încă de la început și în numeroase ocazii: ne confruntăm cu o încălcare flagrantă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU și a principiilor pe care se fundamentează ordinea internațională bazată pe reguli. Rusia a pornit un război nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor noastre democratice și a pilonilor fundamentali ai arhitecturii euroatlantice de securitate.

În acest război, România nu a stat deoparte și nu a asistat de la distanță. România a fost în prima linie de acțiune, pentru că o istorie care se repetă de câteva decenii în vecinătatea noastră – în Republica Moldova, Georgia și însăși Ucraina – ne-a făcut din timp conștienți asupra celor mai dificile scenarii.

Ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, România și poporul român au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a ajuta țara vecină. Și vreau să spun, din nou, răspicat, că sprijinim Ucraina pentru că astfel sprijinim securitatea României și apărăm prosperitatea țării noastre și a românilor, protejăm valorile democrației și ale statului de drept în România!

De aceea, sprijinul nostru pentru Ucraina a fost, este și va rămâne multidimensional și cuprinzător. Acționăm în plan politic, diplomatic, umanitar economic, financiar, sectorial – de pildă, prin facilitarea exporturilor de cereale și alte produse ucrainene, dar și prin folosirea dreptului internațional – spre exemplu, pentru susținerea atribuirii responsabilității și combaterea impunității acelor reprezentanți ai puterii ocupante care au comis crime internaționale în teritoriile vremelnic invadate.

Am pus în această luptă toate armele politico-diplomatice și de asistență pe care le aveam la dispoziție și, acolo unde a fost posibil, am deschis noi drumuri.

În plan bilateral, încă din primele zile de la declanșarea acestei crize de securitate și umanitare, cea mai gravă criză din Europa ultimelor decenii, autoritățile române au acționat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean, pentru a acorda asistență de urgență. Guvernul României a răspuns solicitărilor Ucrainei și a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente și ambulanțe. Hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, la 9 martie 2022, la granița cu Ucraina, este o dovadă în plus a sprijinului oferit vecinului nostru în aceste momente extrem de dificile. Astfel, până în prezent, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state ca Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord.

Am oferit adăpost și asistență refugiaților din Ucraina, pe care i-am primit în țara noastră cu brațele și inimile deschise. Măsurile umanitare adoptate pentru cei peste 2,65 milioane de refugiați care au intrat deja în România și cei peste 86.500 de ucraineni care au rămas pe teritoriul nostru au inclus, printre altele, înființarea de tabere mobile în județele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, la învățământ și pe piața muncii, la transport public. Suntem conștienți că, pe termen mediu și lung, refugiații ucraineni vor avea nevoie de resurse adecvate pentru a duce o viață decentă și, din acest motiv, ne adaptăm constant infrastructura de sprijin la nevoile lor concrete. În acest sens, la 26 iulie 2022 Guvernul României a lansat Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România.

La inițiativa Guvernului României, înființarea unei platforme europene de dialog în domeniul integrării refugiaților din Ucraina a fost subiectul Forumului de la București din perioada 8-9 septembrie 2022. S-a convenit consolidarea cooperării, la nivel de secretari de stat sau de miniștri, în acest grup de dialog de lucru informal; Austria, Malta și OCDE s-au oferit să găzduiască următoarele reuniuni ale platformei de dialog.

Aceste eforturi instituționale au fost completate și susținute exemplar de solidaritatea, empatia, dedicația și generozitatea extraordinare arătate cetățenilor ucraineni de cetățenii români și societatea civilă din România. Cred că putem spune că, în România, solidaritatea față de Ucraina a fost în egală măsură completă și complexă. Ceea ce contează este ca eforturile noastre să aducă liniște și siguranță unor oameni greu încercați în aceste momente, care și-au pierdut rudele, prietenii ori munca de o viață în acest război nedrept.

Ca diplomați, nu pierdem niciodată din vedere scopul acțiunii noastre, acela de a servi interesele țării noastre, iar în acest scop, în ultimele luni, ne-am folosit întreaga capacitate de adaptare, acțiune și inovație. Diplomația de război pe care o facem din februarie până acum ne-a testat abilitățile, rezistența, reziliența, capacitatea de descoperi căi noi de acțiune și a inclus, fără a exagera, curajul de merge înainte în cele mai grele momente.

În plan diplomatic, ne-am axat pe două dimensiuni prioritare – pe de o parte, sancționarea fermă a Federației Ruse și izolarea acesteia pe plan internațional, iar de cealaltă parte, acordarea de sprijin politico-diplomatic Ucrainei prin organizațiile din care facem parte, în primul rând UE și NATO.

Pe prima dimensiune, România a acționat substanțial pentru definirea și adoptarea celor opt pachete de sancțiuni ale Uniunii Europene. Și vom susține noi sancțiuni. Am promovat o abordare cât mai ambițioasă, la fel cum am susținut și sancțiunile UE pentru Belarus și, cel mai recent, Iran, complicii Rusiei în săvârșirea crimelor contra cetățenilor Ucrainei și a atacurilor împotriva infrastructurii civile a țării vecine. De asemenea, ne-am implicat activ, vizibil și ferm în toate demersurile diplomatice la nivel multilateral pentru condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate și al Adunării Generale ale Organizației Națiunilor Unite și am acordat acces instituțiilor ONU, precum Programul Alimentar Mondial, pentru facilitarea distribuirii de ajutor umanitar Ucrainei.

De pildă, în marja segmentului la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care a avut loc la sediul ONU din New York în perioada 19-23 septembrie 2022, am participat la multe evenimente și reuniuni ministeriale pe tema agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei. Menționez aici Reuniunea miniștrilor de externe în Format București 9 (B9), Reuniunea de nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU dedicată temei realizării justiției şi responsabilității internaționale în Ucraina, Reuniunea de nivel înalt a Cooperation for Accountability in Ukraine: Setting the next steps for collective action to deliver justice.

Tot pe această dimensiune, un alt obiectiv a fost izolarea internațională a Rusiei. România a susținut toate rezoluțiile promovate în Consiliul de Securitate și în Adunarea Generală ONU pentru condamnarea agresiunii ruse. Cel mai recent, am co-sponsorizat, alături de alte 75 de state membre ONU, Rezoluția Adunării Generale, din 12 octombrie 2022, de condamnare a anexării ilegale de către Rusia a teritoriilor ucrainene (intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei - apărarea principiilor Cartei ONU”), votată favorabil de o majoritate largă de 143 de state membre ONU. Acesta este nu doar rezultatul unei diplomații active și hotărâte a UE, inclusiv a României, dar și un indicator convingător al izolării profunde a Rusiei. La fel cum alegerile pentru poziții de conducere desfășurate la București, la Conferința Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, au consemnat aceeași izolare – Rusia a pierdut alegerile pentru toate posturile pe care a candidat.

În contextul organizării de către Federația Rusă a așa-ziselor „referendumuri” în patru regiuni ucrainene ocupate de forțele ruse, la 29 septembrie 2022, am participat la reuniunea Consiliului Permanent al OSCE. Acolo, am reiterat în termenii cei mai fermi condamnarea de către România a agresiunii neprovocate și nejustificate a Federației Ruse împotriva Ucrainei, subliniind caracterul inacceptabil al recentelor evoluții, prin organizarea unor așa-zise „referendumuri" de către forțele ruse în teritoriile ocupate ilegal și aparținând Ucrainei.

La 30 septembrie 2022 Ministerul Afacerilor Externe a reacționat public față de semnarea așa-ziselor „acorduri de intrare în componența Federației Ruse” a regiunilor ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse. MAE a condamnat cu fermitate „acordurile” ilegale și ilegitime, ce au reprezentat o escaladare iresponsabilă a situației și care nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internațional.

Pe a doua dimensiune, unul dintre cele mai importante obiective politice a fost, în această perioadă, obținerea de către Ucraina a statutului de stat candidat la UE, obiectiv atins în luna iunie a acestui an, alături de Republica Moldova. România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai fermi susținători ai agendei europene a Ucrainei – să nu uităm că România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere al Ucrainei la Uniune. Țin să felicit și cu acest prilej autoritățile ucrainene și cetățenii ucraineni pentru reușita istorică, meritată, de a obține statutul de candidat. Așteptăm ca Ucraina să facă parte cât mai curând din familia statelor UE, cu care împărtășește valorile și principiile democratice. După cum bine cunoaștem din experiența noastră proprie, reformele serioase, substanțiale vor rămâne esențiale pentru a avansa procesul de integrare. Suntem, pregătiți să împărtășim toată expertiza noastră și să oferim întregul nostru sprijin Ucrainei, pentru a avansa pe propria cale europeană.

Soliditatea și forța relației noastre sunt confirmate și de intensitatea dialogului bilateral în cele opt luni de la izbucnirea războiului. Printre cele mai importante repere au fost vizita ministrului afacerilor externe ucrainean Dmytro Kuleba la București, la 22 aprilie, precum și vizita delegației conduse de premierul Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie, împreună cu Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, precum și participarea Prim-ministrului României la Summitul Platformei Internaționale Crimeea, la 23 august 2022. Un loc special în dinamica relațiilor îl ocupă vizita din 16 iunie 2022 la Kiev a Președintelui Klaus Iohannis, alături de Președintele Franței, Cancelarul Germaniei şi Prim-ministrul Italiei, care a arătat elocvent atât unitatea europeană în fața agresiunii ruse și în sprijinul Ucrainei, cât și rolul important jucat de România în această configurație europeană în susținerea Ucrainei.

La 15 septembrie 2022, am lansat, la inițiativa mea, prima reuniune în format trilateral a miniștrilor afacerilor externe din România, Ucraina și Republica Moldova, la Odessa, în Ucraina, alături de omologul de la Chișinău, Nicu Popescu, și omologul ucrainean, Dmytro Kuleba. Au luat parte, de asemenea, cei trei miniștri ai energiei, precum și companii din domeniul energiei din cele trei state, fapt ce reflectă angajamentul strategic al celor trei țări de a coopera îndeaproape în acest domeniu și de a contracara încercările Federației Ruse de a submina securitatea energetică a celor două țări vecine. Iar răspunsul concret al României a fost prompt: țara noastră a fost primul stat al UE care a început să importe, în vară, electricitate din Ucraina, iar, recent, când din cauza bombardamentelor inumane și ilegale împotriva infrastructurii civile din Ucraina acest stat a fost nevoit să suspende exporturile de curent în Republica Moldova, România a început rapid livrările de energie electrică pentru Chișinău.

Lansarea acestui format trilateral, încă o inițiativă importantă a diplomației române, a avut ca obiectiv consolidarea cooperării dintre cele trei state vecine, atât în contextul actual marcat de războiul de agresiune al Rusiei și de crizele multidimensionale care afectează Ucraina și Republica Moldova, cât și în perspectiva stabilirii unui mecanism de dialog și coordonare pe termen lung, vizând inclusiv sprijinirea activă de către România a autorităților de la Chișinău și Kiev în vederea implementării reformelor necesare în procesul de integrare europeană.

Totodată, România a fost printre primele state ale UE care și-au anunțat redeschiderea ambasadei la Kiev, care a continuat să activeze, în condiții dificile, chiar și după atacurile masive cu rachete și drone lansate de Federația Rusă în ultimele săptămâni, care au dus la pierderi de vieți omenești și distrugeri masive ale infrastructurii civile critice. Aceste atacuri deliberate reprezintă o reacție barbară și lașă în fața contraofensivei de succes a Ucrainei. Rusia încearcă să distrugă Ucraina nu doar prin uciderea indiscriminatorie a civililor și prin generarea de pierderi materiale semnificative, ci și prin paralizarea principalelor motoare economice ale Ucrainei.

Vreau să aplaud curajul diplomaților români din Ucraina care își fac datoria chiar și sub tirul rachetelor și dronelor rusești.

În ce privește tragerea la răspundere a Rusiei și a tuturor celor implicați prin instrumentele dreptului internațional, o dimensiune extrem de importantă a acțiunii noastre, România a depus, la 13 septembrie 2022, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la Acuzații de genocid în conexiune cu Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid. Decizia noastră de a interveni în aceste proceduri, inclusiv prin rolul de Agent pe care mi l-am asumat din nou în fața Curții, reflectă, o dată în plus, încrederea noastră în rolul fundamental pe care instrumentele dreptului internațional și mai ales justiția internațională, prin CIJ, organul principal judiciar al ONU, îl au, în scopul menținerii și restabilirii păcii și securității internaționale.

În plus, la 16 septembrie 2022, România a depus la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cererea de intervenție a țării noastre în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federației Ruse la Curte, la 28 februarie 2022. Cauza are ca obiect încălcările grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federația Rusă în cadrul agresiunii militare desfășurate pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie 2022.

Reamintesc și de faptul că, pentru a susține eforturile din domeniul justiției internaționale, în care cred cu tărie, la 2 martie 2022 România a sesizat Curtea Penală Internațională, împreună cu alte 42 de state, cu privire la investigarea crimelor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, Guvernul României a aprobat propunerea MAE de a dona 100.000 de euro Fondului fiduciar al Curții Penale Internaționale pentru a sprijini investigațiile privind crimele internaționale comise în Ucraina.

În egală măsură, am sprijinit activarea Mecanismului de la Moscova al OSCE. Și vom sprijini crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei. Sunt examinate toate opțiunile, inclusiv varianta unui tribunal special.

România este un actor responsabil și un participant activ la eforturile întreprinse în plan regional, european, euroatlantic și internațional în sprijinul Ucrainei. Și nu ne vom opri aici.

În fața multiplelor provocări, întreaga noastră regiune trebuie să-și consolideze reziliența, inclusiv în materie de eliminare a dependențelor față de actorii care nu ne împărtășesc interesele și valorile. Eliminarea oricărei dependențe de Rusia este una din lecțiile-cheie pe care le-am învățat în ultimii ani și mai ales în ultimele luni.

Ucraina luptă acum un război în care reziliența sa pe termen lung este la fel de importantă ca rezistența actuală în fața agresiunii. Astfel, în planul consolidării rezilienței țării vecine, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, la 15 octombrie 2022, acordarea unei contribuții voluntare a României la fondurile NATO dedicate întăririi rezilienței și capacității de apărare ale Ucrainei (Fondul voluntar privind Pachetul de Asistență Cuprinzătoare pentru Ucraina / NATO-Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund), de 400.000 dolari.

De asemenea, la cea mai recentă reuniune a Consiliului Afaceri Externe, din 17 octombrie, am susținut puternic continuarea sprijinului masiv al UE pentru Ucraina, inclusiv prin adoptarea a două măsuri importante: a șasea tranșă de ajutor financiar prin Facilitatea Europeană pentru Pace (ducând totalul la 3 miliarde EUR), respectiv lansarea Misiunii Militare de Asistență în sprijinul Ucrainei (EUMAM), axată pe instruirea și pregătirea militarilor ucraineni.

În toată această perioadă, având în vedere impactul profund al crizei de securitate din Ucraina, în mai multe domenii, eforturile noastre s-au îndreptat și spre soluții politice și practice vizând facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene si ale altor produse ucrainene către piețele internaționale. În decursul ultimelor luni, autoritățile române au luat măsuri complexe pentru extinderea capacităților de tranzit, inclusiv a capacităților feroviare, respectiv a celor logistice ale porturilor Constanța și Galați, eforturi care au făcut posibil exportul a peste 5,2 milioane tone de cereale ucrainene. La care se adaugă alte peste 5,5 milioane tone de alte mărfuri produse în Ucraina. Este de remarcat că, inclusiv după semnarea Acordurilor de la Istanbul privind exportul de cereale prin Marea Neagră, cererea și volumele tranzitului de cereale ucrainene prin România au continuat să crească. Prin urmare, întrucât România rămâne un debușeu esențial pentru exporturile de cereale ale Ucrainei, vom continua să acționăm în vederea dezvoltării capacităților de infrastructură a noilor coridoare de export și pentru stabilirea de noi conexiuni de infrastructură. Acest efort al României a fost extrem de apreciat de întreaga comunitate internațională și ne-a creat un profil foarte pozitiv pentru că, pe de parte, ajutăm Ucraina să facă rost de bani pentru susținerea efortului de război, iar pe de altă avem un rol crucial în diminuarea crizei alimentare globale provocate de Rusia, în sprijinul statelor africane, din Orientul Mijlociu și din alte regiuni ale sudului global. Și, nu în ultimul rând, alături de asistența pentru refugiații ucraineni și de tot restul sprijinului multidimensional pentru Ucraina, acest efort joacă un rol important pentru alte obiective ale României, cum este aderarea la spațiul Schengen.

Și mai sunt și multe alte dimensiuni ale sprijinului României pentru statul vecin. Toate au fost puternic apreciate de statul ucrainean. Reamintesc aici doar ceea ce omologul meu Dmytro Kuleba spunea, în aprilie, când l-am primit la București: ”I would like to commend the Government of Romania for shaping a very smart policy, since the beginning of aggression, to provide, to stand by Ukraine.” (”Vreau să mulțumesc / să laud Guvernul României pentru că a conturat o politică foarte inteligentă, de la începutul agresiunii, în a sprijini, a susține Ucraina.”)

Doresc să îi asigur, o dată în plus, pe vecinii și prietenii noștri, că România va rămâne aproape de poporul ucrainean și în viitor, un viitor clar și tangibil al reconstrucției și al reclădirii întregii forțe a acestui stat. Sprijinirea eforturilor de redresare a Ucrainei reprezintă, de asemenea, o prioritate pentru România. Dorim să ne implicăm activ pentru acest obiectiv, împreună cu partenerii internaționali, în plan politic, economic și umanitar, dând un impuls reînnoit și asupra reformelor, statului de drept, luptei anticorupție.

Toate acestea vor beneficia și comunității românești din Ucraina, care s-a implicat loial și total în susținerea efortului statului ucrainean de a-și apăra țara. Această conduită trebuie apreciată la adevărata sa valoare, iar drepturile persoanelor comunității române, inclusiv cel la educație, asigurate la cele mai înalte standarde, așa cum a spus și Președintele Zelenski la vizita premierului României, domnul Nicolae Ciucă, în aprilie, la Kiev, sau în intervenția sa în Parlamentul României – când a promis un tratament al românilor din Ucraina "în oglindă" cu cel acordat de România ucrainenilor de la noi. Am continuat permanent, în toată această perioadă, să pun în discuție în plan diplomatic si politic aceste cerințe legitime ale românilor din Ucraina și ale României, inclusiv solicitarea recunoașterii inexistenței așa-zisei limbi "moldovenești" - la unison cu colegul meu de la Chișinău, ceea ce ar permite mai multe cursuri în română pentru toți românii din Ucraina, inclusiv cei din regiunea Odessa. Nu voi înceta aceste eforturi.

Așa cum am mai spus, Ucraina trebuie să câștige acest război și sunt convins că-l va câștiga. Și vreau să reasigur poporul ucrainean că Ucraina a câștigat deja prietenii strânse, reînnoite și consolidate, așa cum a dovedit reacția solidară imediată a societății românești față de drama prin care trec statul vecin și cetățenii săi – mulți dintre ei cunoscându-ne direct, cu adevărat, abia în aceste luni, ca refugiați sau ca urmare a ajutorului dat. Sunt convins că, după acest război, cunoașterea reciprocă și apropierea celor două societăți, română și ucraineană, a devenit mult mai puternică și durabilă – nimic nu leagă mai mult și mai solid decât prietenia născută din durere, speranță, sprijin dezinteresat și empatie venită din inimă.

O spun din nou: în această luptă pentru libertate și în conturarea viitorului european al Ucrainei, suntem și vom rămâne alături de poporul ucrainean!