Energia de astăzi pentru România de mâine
Am avut multe provocări în energie în vara aceasta, pe care am reușit să le trecem cu bine, datorită specialiștilor pe care îi avem în acest sector. Deseori, prinși în vâltoarea tuturor acestor evenimente, uităm să scoatem în evidență acțiunile și rezultatele bune pe care țara noastră le înregistrează. Știu că lucrurile pozitive nu fac știri, dar adevărul trebuie spus.
Vestea bună a acestui început de toamnă vine de la Eurostat: prețurile plătite pentru energia electrică și gazele naturale de către români continuă să fie și în 2024 printre cele mai mici din Uniunea Europeană. România a avut în primul trimestru al anului 2024 al patrulea cel mai mic preț plătit de populație pentru gaze naturale și al cincilea pentru energie electrică. Topul primelor 4 țări cu cele mai mici prețuri la gaze pentru consumatorii casnici din UE în prima parte a anului 2024 include Ungaria, Croația, Slovacia și România.
Sursa: energy.ec.europa.eu
Pentru gospodăriile din UE, prețurile la energie electrică în prima parte a anului 2024 au fost cele mai mici în Ungaria, Malta, Bulgaria, Croația și România. Astfel, Eurostat confirmă că prețul plătit în țara noastră a continuat să fie al cincilea cel mai mic preț din UE și mult sub media europeană.
Sursa: energy.ec.europa.eu
Sunt încrezător că această tendință se va menține și în trimestrul al doilea, pentru că începând cu 1 aprilie am ajustat și am prelungit schema de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale până la 31 martie 2025. Aceste măsuri au dus la facturi și mai mici, mai ales la gaze naturale, furnizorii alegând să coboare sub plafonul impus de lege. Piața rămâne competitivă, chiar dacă este reglementată, iar un preț mai mic înseamnă șansa unui furnizor de a atrage mai mulți clienți.
Este adevărat că în luna iulie România a înregistrat pe piețele spot prețuri la energie electrică peste media țărilor europene. Este important de precizat că aceste prețuri au fost pe piețele în care volatilitatea este dată de mai mulți factori, unii interni, alții externi, pe care i-am detaliat în nenumărate rânduri.
Am fost prinși în capcana inacțiunii a 30 de ani. Plătim acum prețul pentru o treime dintr-un secol în care în sectorul energetic statul a făcut prea puțin. Pentru că sunt adeptul acțiunilor proactive, prin care să preîntâmpinăm crizele și să reducem la minim riscul de a destabiliza sectorul energetic, imediat ce am primit semnale din piață că există un minim risc de a fi generată o criză energetică, am organizat de urgență trei Comandamente pentru Energie, în care au fost stabilite o serie de măsuri pe termen scurt și mediu. Ele, așa cum v-am obișnuit, nu rămân doar pe foaie, ci lucrăm accelerat cu toate entitățile implicate în sectorul energetic.
Cât ne costă de fapt energia României?
Iar rezultatele se văd direct în preț, care în luna august a fost mai mic cu 12,51% față de luna iulie (PZU mediu iulie – 721,74 lei/MWh, PZU mediu august – 631,46 lei/MWh). În ciuda tuturor mesajelor alarmante sau sceptice transmise pe diferite canale de unii și de alții, am reușit să ținem becul aprins și să scădem prețul. Pentru că toate forțele din energie au lucrat la turație maximă, 24 din 24, am activat fiecare MW, am repornit grupuri pe cărbune, am reprogramat lucrările planificate și am monitorizat constant situația sistemului energetic național. Nu în ultimul rând, apreciez și implicarea românilor care au înțeles apelurile specialiștilor, că în situații de criză trebuie să consumăm responsabil. Până la urmă, dacă fiecare dintre noi ar alege să consume mai puțin seara și mai mult în timpul zilei, când avem exces de producție datorită parcurilor solare și celor peste 1800MW la prosumatori, prețurile pe piața spot ar scădea semnificativ. Ele sunt trase în sus de intervalele orare în care consumul depășește cu mult producția, iar importurile tind să fie scumpe, pentru că cererea de energie nu se manifestă doar în România, ci în toată regiunea.
Între timp, am primit și datele pentru luna iulie de la unul dintre principalii furnizori de energie electrică, iar în urma analizei reiese că prețul maxim facturat clienților casnici este cu 18% mai mic decât prețul maxim plafonat.
Astfel, în ciuda volatilității prețurilor din perioadă recentă pe piețele pe termen scurt, nu avem niciun impact negativ în facturile noastre. Niciun consumator din România nu va plăti încă cel puțin 7 luni de acum înainte mai mult de 1,3 lei/kWh pentru energia electrică consumată.
Investiții, investiții, investiții
În plus, abordarea pe care o avem la ministerul energiei este orientată spre investiții strategice pentru sectorul energetic. Este singura soluție. Doar în această vara am semnat contracte de finanțare cu o valoare de peste 4 miliarde de lei pentru sistemul energetic din România. Deci, alți bani care în aceste 3 luni de zile au intrat în linie dreaptă, investiții care se vor realiza pentru extinderea și modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice, producerea de energie electrică pentru autoconsum în sectorul public și asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial. Iar în total am reușit, în 15 luni de zile, să atragem finanțări europene nerambursabile de peste 14 miliarde de euro. Mai mult pentru sectorul energetic decât în ultimele trei decenii.
Iar în curând, în această toamnă, vom lansa, prin apel competitiv în cadrul Fondului pentru Modernizare, încă 150 milioane de euro pentru construirea de capacități de stocare a energiei electrice. Se adaugă la cele 80 de milioane de euro din PNRR, un apel pentru care ne pregătim de semnarea contractelor și unde estimăm că vom finanța capacități de 1500MWh. Aceste investiții ne vor ajuta să echilibrăm eficient sistemul energetic, să temperăm prețurile în piața de echilibrare și, astfel, să avem prețuri corecte în facturi.
Ce facem din primăvara viitoare?
Între timp, în paralel cu menținerea mecanismului de stabilitate a prețurilor până la 31 martie 2025, lucrăm crearea cadrului legislativ pentru ce va urma după 1 aprilie 2025. Obiectivul este de a proteja economia și oamenii care au cu adevărat nevoie de sprijin. Am avut deja întâlniri cu principalele instituții ale statului, cu furnizori și distribuitori de energie, cu experți independenți în combaterea sărăciei energetice și protejarea consumatorilor vulnerabili.
În perioada următoare, în urma feedback-ului colectat din toate aceste întâlniri, vom vrea cadrul instituțional care se impune – grup interministerial cu responsabilități, agendă și foaie de parcurs clare, astfel încât până în ianuarie să avem totul gata. Să fim predictibili, astfel încât atât furnizorii, cât și consumatorii, să știe exact la ce să se aștepte.
Este adevărat că mai avem mult de muncă în energie, astăzi suntem departe de potențialul pe care această țară îl are, așa cum am arătat AICI dar în fiecare zi suntem mai buni ca ieri și mai aproape de țelul nostru – lideri regionali în energie.
Iar faptul că săptămâna aceasta am semnat documentele pentru înființarea companiei Coridorului Verde la București, după negocierile diplomatice purtate de echipa noastră în ultimul an cu omologii din Azerbaidjan, Georgia și Ungaria, confirmă că suntem pe drum cel bun. Din România se va da ora exactă pentru un proiect de peste 5 miliarde de euro, cel mai lung cablu în curent continuu din lume, care va conecta Caucazul și Uniunea Europeană pentru o energie mai sigură, mai accesibilă și mai verde.
A contribuit Adrian Vintilă, consilier al ministrului energiei
