Duse în spatele ușilor închise, negocierile privind comasarea au acaparat în ultimele săptămâni întreg spațiul public. Practic, politicienii din cele două partide care formează coaliția de guvernare au căutat să găsească soluții pentru amenajarea politică de după 2024. Această atenție sporită asupra anului electoral 2024 vine pe fondul creșterii extremismului, dar mai ales din necesitatea de a asigura o majoritate stabilă și predictibilă și la finalul acestui an tumultos.
În momentul de față calendarul alegerilor arată cam așa:
Se vor comasa alegerile locale cu cele europarlamentare, care vor avea loc pe 9 iunie. De aici probabil vor avea cel mai mult de câștigat liberalii, potrivit calculelor interne. Desigur, cei de la PSD sunt perfect conștienți de acest lucru și de aceea, cel mai probabil, vor cere ceva în schimb pentru acest compromis politic.
Una dintre marile surprize vine pe fondul deciziei celor două partide de a candida pe liste comune la alegerilor europarlamentare, deci sub forma unei alianțe electorale. Acesta este un test important pentru coaliție, pentru că va trebui să dea dovada forței sale electorale și să treacă de pragul de 50%. Dacă acest test va fi ratat, iar cele două partide vor lua mai puțin de 40%, presiunea pe cei doi lideri va crește considerabil. Astfel, rezultatele din alegerile din 9 iunie vor fi cele care vor contribui la noi decizii politice ale celor două partide de guvernare.
Alegerile prezidențiale au fost devansate pentru luna septembrie, o premieră în istoria politică post-decembristă. Decizia anunțată arată rolul-cheie al prezidențialelor în arhitectura politică națională pentru următorii ani. Președintele ales va fi nevoit să aștepte aproape patru luni până la preluarea mandatului, în schimb cel în funcție s-ar putea să aibă posibilitatea de a-l nominaliza pe noul premier.
Alegerile parlamentare vor avea loc în luna decembrie, după ce vom afla cine va fi noul/noua președinte/președintă. Practic, alegerile prezidențiale vor funcționa ca o remorcă pentru cele parlamentare.
Soarta candidaților la prezidențiale se va tranșa, cel mai probabil, după primul set de alegeri, când politicienii vor discuta cu rezultatele pe masă. De altfel, prezidențiabilul este cel care stârnește cele mai mari emoții în cadrul coaliției, dar și la nivel public, dacă ne uităm la tradiția alegerilor prezidențiale din ultimii 35 de ani. Pare că deocamdată acest subiect nu a fost tranșat în coaliție. Un indiciu despre cum funcționează coaliția va fi desemnarea unui candidat comun la Primăria Capitalei, care ar putea da tonul la nivel național pentru aranjamente asemănătoare. Există însă voci critice în ambele partide, care nu văd cu ochi buni comasarea. Părerile lor vor trebui luate în calcul de liderii celor două partide.
Deciziile politice vor avea efecte imediate asupra cadrului legal, pentru că cele două partide care dețin majoritatea în Parlament vor schimba regulile tocmai pentru a acomoda noul calendar electoral. Aici, opoziția va trebui să arate că există și este o alternativă la actuala coaliție.
În acest context electoral, se pare că cele mai importante subiecte naționale au fost puse, pentru moment, pe plan secundar. Politicienii vor trebui să arate că vor să guverneze în continuare și să ia decizii pentru a rezolva parte din problemele curente.
Nici opoziția nu stă mai bine. USR pare mai degrabă preocupat de alegerile prezidențiale, iar AUR pare că a intrat într-o buclă a certurilor, dar este perdant din comasarea europarlamentarelor cu localele, neavând infrastructura politică locală pentru a se organiza în timp util pentru luna iunie. Cu toate acestea, și-a lansat candidații la alegerile europarlamentare, la Timișoara, atacând tocmai Uniunea Europeană. Iar SOS se află în toiul unor dispute de familie.
Din oferta politică lipsește deocamdată un plan pragmatic care să indice cetățeanului care urmează să meargă la vot ce soluții imaginează partidele ca direcții de dezvoltare pentru următorii ani. De asemenea, par să lipsească soluțiile pentru încurajarea participării la vot, dar și pentru stoparea fenomenelor știrilor false și dezinformării, în creștere la nivel european.
Cine câștigă și cine pierde din comasare?
Calculele arată că, la prima vedere, PNL ar putea ieși nesperat de bine. De ce a fost de acord PSD, în aceste condiții? Pentru că miza se mută la alegerile prezidențiale, așa cum am arătat mai sus. Mai mult, miza rămâne și desemnarea unui nou premier după alegerile parlamentare din decembrie. Dar sunt încă destule necunoscute, iar politicienii nu pot ști cum va reacționa electoratul la oferta electorală propusă. Uneori, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
Democrația este elastică, iar acum pare că are febră de la antrenamentul comasării. Partidele vor avea de decontat mai multe facturi, la alegeri. O dată pentru gestionarea crizelor ultimilor ani, apoi pentru măsurile fiscale adoptate anul trecut, iar la această listă se adaugă și comasarea alegerilor, cel mai important test pentru partidele tradiționale.
