Dacă avem un dram de obraz, cei care facem politică ar trebui să ne abținem, pentru o perioadă, de la ideea campaniei electorale cu orice preț, în orice moment. Este concluzia pe care o trag după aproape o lună de răspunsuri la întrebările românilor, revărsați cu miile în zona privată a principalei rețele sociale, chinuiți, speriați, depresivi fără vreo vină.
Oamenii întreabă, siderați: ce s-a făcut cu banii pe care-i virăm, lună de lună, pentru sănătate? De ce au fost angajați manageri de spitale care și-au bătut de joc de sute de angajați? De ce unele spitale s-au descurcat să-și cumpere măști și halate, au găsit producători locali, n-au așteptat „să se dea", iar altele, transformate în vaci de muls, au căzut la picioarele unor grupuri de interese?
...E dreptul celor care întreabă. Ce s-a făcut cu banii știm cu toții, dar nu e acum momentul să ne scuipăm unii pe alții în ochi. Ci e momentul să ne mobilizăm și să rezolvăm.
Europa trece printr-o criză medicală fără precedent. America, la fel. Cele mai performante sisteme sanitare din lume, cele mai dotate clinici, din New York la Milano, Paris sau Madrid sunt paralizate de cel mai negru coșmar, devenit realitate. Cei mai puternici oameni ai lumii își îndrumă popoarele să reziste, dar se roagă la Dumnezeu. Covid19 a lovit omenirea cum lovește iarna, an de an, România. Pe nepregătite. Dar dacă România se putea prinde că anul are mereu 4 anotimpuri, planeta n-a crezut niciodată că filmele americane cu pandemii și bombe biologice ar putea înlocui planul real. Dar s-a întâmplat!
Rugăciunile ajută, dar Dumnezeu nu-ți bagă în traistă. Dacă nu luăm acum măsuri de urgență, acest bobârnac pe care l-am primit cu toții s-ar putea să fie ultimul. UE are o urgență și este cazul să priceapă! Urgența este să-și pună mecanismele medicale la punct, să investească 500 de miliarde de euro pentru salvarea a 500 de milioane de oameni. 512.
Dacă ne așezăm cu toții la aceeași masă, Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European, fără să ținem cont de apartenența noastră politică, fără să ne gândim la foloasele politice, fără să ne încurcăm în birocrație, s-ar putea să reușim. Trebuie să amânăm proiectele care nu reprezintă o urgență, pentru a construi cel mai performant sistem de sănătate din lume. Pentru toți, nu doar pentru bogați! Sunt zeci de milioane de cetățeni pe care liderii politici i-au ținut în sărăcie, din ticăloșie sau nepricepere. Sunt victime fără să aibă vreo vină, dar merită o șansă să trăiască sănătoși!
Nu vom pierde lupta cu pandemia! Dar riscăm să-l pierdem pe cel cu țara, Europa, propria conștiință. Pitiți în case de teama de a respira orice particulă ce nu provine din intimitatea verificată personal, de a atinge orice suprafață nedezinfectată, izolați în coconul care ne ține în siguranță, s-ar putea să ne urâțim. În loc să ni se aprindă o luminiță în creier, s-ar putea să ni se stingă.
În loc să găsim soluția, s-ar putea să ne cântăm singuri prohodul. Iar soluția este să fim convinși că ceasul nu se oprește aici. Să luptăm să credem!
...Nu sunt pesimist de felul meu, dar simt cum riscăm să glisăm, cu mâinile pe tastatură sau telefonul ce ține loc de bibliotecă, reper, conștiință, către mizeria morală pe care, în mod normal, în timpurile exterioare pandemiei, le-am respinge.
Ne este teamă și ni se amplifică toate instinctele. Ne sunt mai la îndemână cele primare, indiferent că le conștientizăm sau nu. Ei bine, este cazul să ne oprim din autocompătimire și să ne mobilizăm!
Este timpul ca locuitorii tuturor statelor UE să pună presiune pe guvernele lor, pe cei trimiși la Bruxelles și să le ceară soluții sistemice, structurale. Bani pentru Sănătatea europenilor! Mulți!
