ANALIZĂ METEO. De ce a plouat „pe cartiere” vara aceasta în București

Pare greu de crezut, dar de multe ori vremea nu este aceeaşi în toate cartierele bucureştene, în acelaşi timp. Se întâmplă frecvent ca într-o după-amiază de vară, în Berceni, Pantelimon şi Coletina, să plouă, iar în Panduri, Militari şi Drumul Taberei, să fie vreme însorită. Apoi, în 30 de minute, lucrurile să fie exact pe dos.

Nu trebuie uitat că Bucureştiul este un oraş mare, a cărui suprafaţă depăşeşte 200 km², dar care are o arie metropolintană de peste 5.500 km². Este aşezat în zona de câmpie din sud-estul ţării, la distanţe aproximativ egale de zona deluroasă din nord şi de Lunca Dunării în sud, la circa 300 km depărtare de Marea Neagră. Totodată este importantă şi populaţia, în jur de 2 milioane de locuitori, având o densitate de peste 8000 loc/km². Oraşul are o formă care se poate integra într-un cerc, iar toate aceste elemente geografice influenţează distribuţia fenomenelor meteo din interiorul său.

În mod ideal, pe o circulaţie generală a maselor de aer pe continent de la vest către est, ar trebui ca la circa 2-3 zile de la intrarea în ţară a unui front atmosferic prin Banat şi Oltenia, ploile să lovească şi cartierele din vestul Capitalei, iar după câteva zeci de minute, să iasă din oraş prin cartierele din est. Se întâmplă adesea ca acestea să ajungă până lângă oraş, apoi, brusc, frontul să fie spart în două şi să se regrupeze în partea opusă a Capitalei. Sau, din contră, într-o după-amiază senină şi foarte caldă de vară, nori ameninţători de ploaie să înflorească desupra unora dintre cartiere, apoi să fie furtună, după care cerul să se însenineze la fel de repede.

Intervine, aşadar, „cupola de căldură” a Bucureştiului în dinamica maselor de aer in zonă. Cupola este nivelul până la care ne putem imagina că urcă aerul supraîncălzit al oraşului, rezultat din emanaţiile de căldură ale autovehiculelor aflate în număr foarte mare, ale tuturor suprafeţelor construite, ale populaţiei şi activităţilor sale. Iar această cupolă acoperă întreaga arie metropolitană, nu doar oraşul. Ea este cea care poate duce la disiparea norilor de furtună sau, din contră, poate amplifica formarea lor şi a fenomenelor asociate.

Pe de altă parte, este importantă şi direcţia din care vin masele de aer cu umezeală ridicată. Dacă acestea trec munţii, este o probabilitate mare să plouă în cartierele nordice sau în toată jumătatea de nord a oraşului, dar până în sud să piardă toată umezeala şi acolo să nu mai plouă. Altă dată, când masele de aer vin dinspre sud, pentru că un ciclon mediteranean evoluează la sud de Dunăre, cea afectată este jumătatea de sud a oraşului. Un alt caz este acela în care ciclonul se realimentează cu umezeală din Marea Neagră, capătă o mişcare retrogradă, adică dinspre litoral către Bărăgan şi atunci, în rotaţia sa în sens invers acelor de ceasornic, trimite ploi în estul Bucureştiului.

Să nu uităm, însă, că oraşul are propriile sale surse de umezeală: râurile Dâmboviţa şi Colentina care îl traversează, Argeşul şi o parte din aflenţii săi aflaţi în apropiere, salba de lacuri a Colentinei, precum şi Delta Văcăreşti apărută artificial. Toate pot ajuta la formarea norilor de ploaie în zonele alăturate. Aceste motive au determinat meteorologii ca, de anul acesta, să emită atenţionări de fenomene severe pe cartiere, în cazul Bucureştiului.

Iarna, acumulările de zăpadă, amplificarea vitezei vântului, schimbările de direcţie ale acestuia,  sunt influenţate de distribuţia clădirilor, de înălţimea acestora, de structura reţelei de trasport. Unele zone ale oraşului sunt adăpostite, iar acolo zăpada se aşează uniform, altele permit formarea troienelor înalte.

Aşadar, în orice anotimp ne-am afla, dinamica Bucureştiului conduce la o diversitate a aspectelor vremii şi chiar la microclimate în interiorul oraşului. Capitala nu este o excepţie, acelaşi lucru se întâmplă şi în celelalte localităţi din ţară, dar la o scară mai mică.

____________________________________

Autor: Simona Căpşună, meteorolog Digi24