Cei mai complicați 5 ani din istoria de 66 de ani a Parlamentului European
Se pregătesc alegerile europene și se apropie de final mandatul politicienilor care sunt membri ai Parlamentului European. Instituția esențială a Uniunii Europene are o istorie de 66 de ani, dar poate cei mai dificili dintre ei au fost ultimii 5. A fost Brexit-ul, pandemia de Covid, rușii au început un război în Ucraina, și europarlamentari acuzați de corupție și spionaj. Dar, democrația rezistă și unde putem să îi măsurăm mai bine nivelul, dacă nu chiar în locul unde se votează legile care fac mai bună viața cetățenilor europeni.
Parlamentul European, un mandat greu
Parlamentul European a avut luna trecută ultima sesiune comună din acest mandat şi încheie practic, poate cei mai grei cinci ani din istoria sa. Uniunea Europeană a pierdut un membru, Marea Britanie, a trecut printr-o pandemie şi simte din plin efectele războiului început de ruşi în Ucraina. Scandalurile de corupţie şi de spionaj nu au lipsit din portofoliu, dar, cu toate acestea, au fost votate legi cheie pentru viitorul Europei.
Raffaella De Marte, șef Unitate Media, Parlamentul European: „Am avut câteva cazuri foarte specifice, dar aș dori să reamintesc că avem 705 deputați. Așadar, dacă câțiva dintre ei au avut o conduită care incorectă, atât din punct de vedere etic, cât și politic, nu ar trebui să generalizăm, deoarece majoritatea parlamentarilor din această cameră sunt muncitori și au prezentat unul dintre cele mai dificile mandate legislative vreodată, cu toate crizele prin care a trecut Europa. Când vă uitați la Eurobarometrul care a fost publicat săptămâna trecută pe 17 aprilie, vedem că, de fapt, Parlamentul are cea mai bună imagine din istoria sa, practic, cred că 45% dintre cetățeni spun că au o imagine pozitivă a Parlamentului European. Deci, într-un fel, cred că oamenii au înțeles că acesta nu a fost scandalul Parlamentului, ci scandalul câtorva deputați europeni și că instituția a reacționat în cel mai bun mod posibil”.
Educația, o armă imbatabilă
Legea este cea mai bună armă pe care o democraţie o poate folosi împotriva atacurilor din exterior. Doar că atunci când agresiunea se manifestă în domeniul informaţiilor publice, lupta se duce prin educaţie. Cetăţenii sunt la fel de responsabili ca autorităţile să oprească răspândirea minciunilor.
Raffaella De Marte, șef Unitate Media, Parlamentul European: „Parlamentul a făcut două comisii speciale, pentru a investiga interferența străină şi putem vedea că tentativele de interferență vin din Rusia, dar și de la alți actori străini. Acești actori încearcă, în special Rusia, prin tehnicile și în metodele folosite să semene diviziune, fragmentare şi să stimuleze polarizarea. Iar rețelele sociale sunt una dintre cele mai importante sfere cu o diviziune fierbinte a societății, orice subiect divizează o țară, de exemplu, vaccinul sau votul, și apoi încercarea de a amplifica și a da mai multă vizibilitate diviziunii este o tehnică actuală pe care o observăm. Uniunea Europeană încearcă să contracareze, în primul rând, prin legislație. În acest mandat parlamentar am adoptat cel mai importantă lege în această privinţă, Legea privind serviciile digitale, care obligă platforma să elimine conținutul atunci când este ilegal sau dăunător. Comisia Europeană luptă din greu pentru a pune în aplicare acest lucru într-un mod serios și destul de strict. Nu există un glonț de argint împotriva acestor informații, aceasta este o luptă a societății, nu poate fi dusă doar de instituţii. Este un efort comun, cu mass-media, cu jurnaliști serioși, cu rețelele sociale și cu utilizatorii de social media care doresc să folosească social media într-un mod sănătos și nu diviziv. De asemenea, în școli, în educație este multă muncă de făcut, pentru că vedem că atunci când societatea este rezistentă și pregătită, de exemplu, în statele baltice, este un nivel de rezistență care face ca narațiunea falsă să nu pătrundă în societate. Deci este o luptă colectivă”.
Folosește-ți votul!
Folosește-ți votul! Parlamentul European lucrează mult cu tinerii, pentru că ei chiar sunt viitorul Europei. Dreptul la vot reprezintă puterea cetăţeanului şi vine la pachet cu responsabilitatea alegerii.
Raffaella De Marte, șef Unitate Media, Parlamentul European: „Anul acesta, pentru prima dată, patru țări au redus vârsta de vot la 16 ani. Așadar, imaginați-vă cu o provocare pentru o instituție ca noi să ajungă la copii, practic. Și investim multă energie în încercarea de a ajunge la această tânără generație din diferite motive. În primul rând, pentru că atunci când tinerii votează prima dată, devine un obicei, iar apoi vor continua să voteze și să păstreze în viață acest obicei democratic. În al doilea rând, pentru că trebuie să înțelegeți că viitorul Uniunii Europene este în mâinile lor. Adică, nu putem construi UE și viitorul UE fără sprijinul tinerei generații. Și în al treilea rând, pentru că și prioritățile sunt diferite. Și dacă tinerii doresc ca prioritățile lor să fie reprezentate în dezbaterea politică a Uniunii Europene, ei trebuie să o exprime”.
Democrația nu este un dat
Democraţia nu este un dat şi această realitate trebuie reamintită constant. Tendinţa de a căuta alte medii de informare decât cele clasice, verificate, duce la idei false şi nimic nu ameninţă mai mult o democraţie decât mentalitatea deformată de neadevăruri.
Raffaella De Marte, șef Unitate Media, Parlamentul European: „În opinia mea, democrația este sigură, dar este fragilă. Nu este un copac care are rădăcinile în mulți, mulți ani de istorie. Dacă vă gândiți la România, nu este mult timp de când România trăia într-un regim autoritar. Cred că este foarte important ca generația tânără să înțeleagă că acest lucru nu trebuie luat ca atare și că lucrurile pentru care părinții și bunicii lor au luptat, trebuie să fie continuate de ei acum. Și, da, democrația este în UE o regulă și o calitate invidiată de restul lumii, dar trebuie să continuăm să protejăm și să luptăm pentru ea. Iar votul este prima modalitate de a cultiva acest spațiu democratic”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
