România, văzută prin ochii rusului Kaspersky, expert în securitate cibernetică

Expertul în securitate cibernetică Eugene Kaspersky a petrecut mai multe zile în România, timp în care a vizitat castelele Bran şi Peleş, dar şi Casa Poporului, despre care spune că este un „mamut” cu interioare „foarte comuniste”, şi le prezintă pe blogul său, alături de o bogată galerie de fotografii, scrie News.ro.

Mai jos sunt câteva fotografii cu locurile care l-au impresionat pe Eugene Kaspersky în România, imagini postate pe blogul său.

Deschide galeria foto

,

„România este mare prin palatele şi castelele ei, fie ele vechi sau noi, mari sau mici, cunoscute sau nu prea”, a scris Kaspersky. El a început relatarea cu „cel mai cunoscut” - castelul contelui Dracula din Transilvania, după cum îl numeşte.

„Este parte dintr-o legendă, desigur, şi îmi doream de ani buni să îl vizitez”, a mai notat preşedintele Kaspersky Lab. El precizează că între Dracula şi Castelul Bran este o legătură „semi-reală”. „Cred că este vorba doar de folclor şi nu poţi şti niciodată cât de mult este mit. Unii cred că personajul contele Dracula a fost inspirat de prinţul valah Vlad Ţepeş”, mai precizează expertul rus în securitate cibernetică.

Eugene Kaspersky îi sfătuieşte pe cititori ca, în momentul în care ajung la Castelul Bran, să solicite un ghid. „Pentru povestea adevărată, în toată gloria ei, aveţi nevoie de un ghid când vizitaţi Branul”.

Impresionante pentru vizitator au fost, pe lângă arhitectura şi frumuseţea locurilor, istoriile sadice, uşile şi culoarele secrete. Ghidul, spune Kaspersky, le-a oferit informaţii despre castel şi Vlad Ţepeş, dar şi poveşti amuzante, legende absurde şi teorii intrigante. În plus, ghidul le-a spus şi un banc ce are în centru trei „vampiri” faimoşi - Frankenstein, Dracula şi Mickey Mouse.

A doua oprire a lui Eugene Kaspersky a fost Castelul Peleş - „un monument arhitectonic măreţ”. „Poate nu merită să faceţi o călătorie în România special pentru el, dar, dacă sunteţi în Transilvania, mergeţi să-l vedeţi”.

Eugene Kaspersky face o scurtă istorie a primului castel regal din Europa care a beneficiat de electricitate, construcţia sa începând la finalul secolului XIX. „Peleş este unic pentru că a fost construit în câteva decenii şi era high-tech”. Interioarele l-au impreisonat pe vizitatorul rus - sculpturile în lemn, armurile şi armele.

Peisajul montan a fost o altă abordare a călătoriei lui Kaspersky. „Munţii Carpaţi, Transilvania: iarbă verde, fără conexiune la internet, pace, linişte”, mai scrie el, alături de o fotografie în care apar culmi muntoase.

Aproape de Moeciu de Sus, Eugene Kaspersky a ajuns în Amfiteatrul Transilvania - „Nu-l căutaţi pe internet, nu are site” - şi a aflat că pe timp de iarnă etse la fel de „extraordinar şi relaxant”.

„A fost prima dată când am mâncat ciuperci negătite. A trebui să îmi arate un român că se poate. S-au dovedit să fie foarte gustoase, dar nu încercaţi fără să aveţi alături un expert (dacă alegeţi una otrăvitoare?)”, a mai povestit Kaspersky. Rusul s-a arătat încântat şi de mâncarea gustată aici, precum şi de palincă.

Ajungând la Bucureşti, Eugene Kaspersky a vizitat Casa Poporului. „Aparent, a doua clădire ca mărime din lume, după Pentagon. Grandioasă. Se pare că întreaga naţie a ajutat la construirea ei - 700 de arhitecţi, 20.000 de muncitori. Au fost folosite doar materiale de origine română, doar uşile au fost dăruite de preşedintele Zairului. A lăsat România fără marmură - toată a fost folosită pentru acest palat”.

Interioarele sunt, după cum spune Kaspersky, colosale, dar şi „foarte comuniste”. „Oare cum curăţă covoarele”, se întreabă vizitatorul. „Scările din marmură sunt construite special pentru pasul mic al lui Ceauşescu”.

„Palatul este atât de mare încât am apucat să vedem într-o oră de plimbare doar 7% din el, după cum ne-a spus ghidul la final”, a mai relatat Kaspersky, care a încheiat: „Mamut. Masiv. Memorabil. Monumental”.

În post scriptum, Eugene Kaspersky afirmă că nu a reuşit să afle ce reprezintă monumentul din Piaţa Revoluţiei - Memorialul Renaşterii (foto jos).