Platoul Meledic din localitatea Mânzălești, județul Buzău, este un ținut de poveste, învăluit în mister. Dealurile din jurul platoului sunt îmbrăcate în păduri și pășuni, numai bune de admirat și fotografiat. În zonă circulă povești legate de lacul din mijlocul platoului despre care se spune că ar fi fără fund sau că acolo ar fi o comoară. Chiar dacă misterele lacului rămân încă neelucidate, un lucru este sigur: mii de turiști își fac anual drum prin zonă.
Într-un loc de poveste, în zona de munte a judeţului Buzău, se află un platou misterios care atrage turişti din toate colţurile ţării. La Meledic sunt de toate pentru toţi, dar mai cu seamă, un loc de odihnă pentru călătorii din zonă. Aceştia pot admira peisajele, dar şi descoperi istoria locului.
„El este atestat documentar din 5 februarie 1522, printr-o danie pe care o face domnitorul Radu de la Afumaţi prin fraţii Neagu şi Radu Braga pentru faptele lor de vitejie. Apoi la domnia ţării vine Vlad Vintilă Voievod şi el este frate cu Radu de la Afumaţi şi primeşte şi el o parte din moşia Meledicului. Meledic în limba greacă înseamnă loc de popas, loc de odihnă”, explică Valeriu Beșliu, primarul comunei Mânzălești.
Misterul locului este dat de lacul din mijlocul platoului, o apă dulce, într-un masiv de sare. Se spune că apa nu are fund şi cine îndrăzneşte să înoate aici nu va mai ieşi niciodată la suprafaţă.
O altă legendă a locului spune că la sfârşitul anilor 1800, un car plin cu butoaie de apă minerală s-a prăbuşit în lac. S-a spus că n-a fost vorba de un accident şi că în butoaie nu era nicidecum apă, ci o adevărată comoară. „Bivolii s-au înecat şi cel care conducea şi urmaşii lui au vrut să vadă dacă acolo sunt valori materiale ascunse. Chiar au încercat să dea drumul la apa lacului, să-l sece şi să ia acele comori şi n-au reuşit să dea drumul la apă, să sece tot lacul şi din această cauză i-a rămas denumirea de Lacul fără fund”, spune Valeriu Beşliu, primarul comunei Mânzăleşti.
În total, pe platou sunt şase lacuri cu apă dulce, dar niciunul nu este mai mare decât Lacul fără fund. Are o suprafață de un hectar și o adâncime de șapte metri, însă localnicii spun că nu au dat niciodată de fund. Nu este indicat scăldatul, deoarece apa devine extrem de rece la doar un metru distanţă de mal.
O altă „minune” a naturii la Meledic este peştera dintr-un masiv de sare. Este cea mai mare peşteră în cavitate salină din Europa, a doua din lume: are 1.200 de metri.
În plus, tot platoul este presărat de statui din lemn realizate de artişti din judeţul Buzău în urmă cu mai mulţi ani.
Începând cu anii 2000 pe Platoul Meledic au început să răsară statui de toate formele şi toate mărimile. De-a lungul anilor mai multe au fost distruse şi chiar au dispărul. Recent, însă, în locul lor au apărut altele noi.
„Echipa care a făcut aceste sculpturi sunt toţi din judeţul Buzău. Trăgeau la sorţi buşteanul respectiv, din care trebuia să facă scupltura, nimeni nu venea deja cu ideea, în funcţie de lemnul respectiv ieşea sculptura”, explică Cecilia Petrescu, ghid turistic. „Simbolurile sunt foarte variate, personaje istorice, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, călugări, au fost şi unele mai abstracte”, adaugă Cecilia Petrescu.
Platoul Meledic este așezat la aproximativ 50 de kilometri de Buzău, în inima Subcarpaților de Curbură. Către localitatea Mânzălești se poate ajunge din Buzău pe Drumul Județean 203 K. În localitate există și un muzeu de artă populară, dar şi munţii de sare, veşnic albi.
Citiți și: Grunjul de la Mânzălești, straniul monument sculptat de natură, unic în România
Editare web: Luana Păvălucă