Legendarul cântăreţ american Chuck Berry a încetat din viaţă. Vestea tristă a fost comunicată de poliţia din Missouri sâmbătă.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Artistul a fost găsit fără suflare în locuinţa lui din Saint Louis.
Avea vârsta de 90 de ani din care 70 şi i-a dedicat muzicii. Rămâne în istoria rock 'n' roll-ului mondial cu hituri precum Johnny B. Goode şi Roll over Beethoven.
Familia sa nu a dorit să comenteze informaţiile şi a cerut discreţie din partea opiniei publice.
Chuck Berry a fost recompensat cu un premiu Grammy pentru întreaga carieră în 1984 şi a fost unul dintre primii muzicieni din lume care au fost incluşi în Rock and Roll Hall of Fame în 1986.
Artistul urma să lanseze în 2017 un nou album de studio, primul după o pauză de 38 de ani, intitulat ”Chuck”, dedicat soţiei sale.
BIOGRAFIE: Chuck Berry - de la frizer şi chitarist ocazional, la statutul de pionier al unui nou stil muzical şi star rock
Chuck Berry, care era pasionat de jazz în copilărie, a fost un artist care a reuşit să îşi învingă destinul, devenind dintr-un simplu frizer de cartier şi chitarist ocazional un pionier al unui nou stil muzical - rock and roll - şi un veritabil star al rockului mondial, scrie News.ro.
Charles Edward Anderson Berry s-a născut pe 18 octombrie 1926 în St. Louis, un oraş din statul american Missouri, fiind al treilea dintre cei şase copii ai unei familii din clasa de mijloc americană. Tatăl lui lucra ca muncitor sezonier şi preot baptist, iar mama lui era profesoară într-un liceu din localitate, potrivit universalmusic.fr.
În adolescenţă, atras de muzică, tânărul ”Chuck” Berry a studiat la Sumner High School din St. Louis, un liceu ale cărui cursuri au fost frecventate şi de Tina Turner şi Bobby McFerrin.
Sub aparenţa unui tânăr studios, tânărul muzicianul nu a fost scutit de câteva incidente neplăcute, care, în 1944, în Kansas City, i-au adus prima arestare - pentru furt de automobil sub ameninţarea unei arme de foc. A fost transferat la şcoala de corecţie Algoa din Missouri.
Eliberat după trei ani, Chuck Berry a reluat studiul muzicii, în special al partiturilor de chitară, învăţând notă cu notă solourile lui T. Bone Walker şi începând să cânte în 1953 în trioul condus de pianistul Johnnie Johnson la Cosmopolitan Club din East St. Louis.
Însă relaţiile dintre Johnnie Johnson şi chitaristul său erau departe de a fi călduroase, demonstrând însă şi interesul pe care un adevărat lider îl are faţă de un muzician virtoz, care, de multe ori, are de suferit din cauza caracterului autocrat al şefului. Repertoriul lui Johnnie Johnson Trio era pe atunci alcătuit din cântece blues, coveruri, piese originale şi tradiţionalul hillbilly, o formă rustică a stilului country.
Din acest motiv, publicul a devenit tot mai interesat de tânărul chitarist de culoare, care părea capabil să abordeze cu mare uşurinţă orice stil muzical, de la Nat King Cole, la Bill Monroe şi Muddy Waters.
De la frizer, la star rock
A lucrat pentru o vreme ca frizer, s-a căsătorit şi a devenit tată de familie şi îşi rotunjea câştigurile lunare cântând la chitară în diverse cluburi, până când a fost remarcat de Muddy Waters.
În acea vreme, era deja supranumit ”Crazy Legs” - pentru jocul lui de picioare fără egal pe scenă.
În 1955, a înregistrat primul lui single, ”Maybellene”, care a avut un succes fenomenal şi a reprezentat pentru el debutul unei perioade benefice de 10 ani.
Chuck Berry a înregistrat apoi piese precum ”Thirty Days”, ”No Money Down” şi ”Roll Over Beethoven” (1956), continuând cu single-urile ”School Days” şi ”Rock and Roll Music”, în 1967, ”Sweet Little Sixteen”, ”Carol” şi ”Johnny B. Goode”, în 1958, ”Little Queeni”, ”Memphhis Tennessee” şi ”Back in the USA”, în 1959.
Erou al albilor
La sfârşitul anilor 1950, succesul lui era uriaş, cântecele îi erau difuzate la toate posturile de radio şi a reuşit, cu teme simple şi universale, să capteze interesul adolescenţilor - petreceri, flirt, automobile, şcoală -, devenind un veritabil erou pentru tinerii albi americani, care erau fascinaţi de rock and roll.
Cariera i-a fost însă înfrânată de o condamnare în 1961 şi o perioadă de doi ani în închisoare, în urma unui scandal de moravuri. După eliberare, a trecut printr-o perioadă dificilă, în timp ce piesele sale clasice începeau să fie preluate de grupuri europene, precum The Beatles şi The Rolling Stones.
În februarie 1972, în timpul unei emisiuni de televiziune, John Lennon a spus: ”Dacă ar trebui să găsim un alt nume pentru rock ‘n’ roll, atunci ar trebui să îl numim Chuck Berry”.
Chuck Berry a reînceput să aibă succes abia la începutul anilor 1970, cu cântecul ”My Ding A Ling” (1972), care l-a readus în fruntea topurilor. Şi-a înmulţit turneele, taxându-i extrem de scump pe organizatorii de concerte pentru apariţiile sale.
Ultima parte a carierei
A continuat să apară, ocazional, pe primele pagini ale ziarele din cauza problemelor sale cu justiţia şi a început să se retragă de sub luminile reflectoarelor, puţin câte puţin, continuând totuşi să susţină concerte, chiar dacă acestea erau tot mai distanţate în timp.
În ziua în care a împlinit vârsta de 90 de ani, Chuck Berry a surprins încă o dată industria muzical - dar şi fanii -, anunţând că va lansa în 2017 un nou album de studio. Acel disc, primul după o pauză de 38 de ani, intitulat ”Chuck”, a fost dedicat de artist soţiei sale, Themetta ”Toddy” Berry, cu care a fost căsătorit timp de 68 de ani.
Precedentul album de studio lansat de Chuck Berry s-a intitulat ”Rock It” şi a apărut pe piaţă în anul 1979.
Chuck Berry, născut pe 18 octombrie 1926, a fost un cântăreţ, textier şi chitarist american, considerat un pionier al muzicii rock&roll. Într-o carieră care s-a întins pe durata a şapte decenii, muzicianul american a rafinat muzica ryhthm and blues, îmbogăţind-o cu elemente distinctive, care au ajutat rock&roll-ul să devină un stil muzical independent, folosind versuri care vorbesc despre adolescenţă şi consumerism, solouri de chitară şi elemente acrobatice în timpul concertelor. Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numără cântece precum ”Maybellene” (1955), ”Roll Over Beethoven” (1956), ”Rock and Roll Music” (1957) şi ”Johnny B. Goode” (1958).
