Scandalul provocat de "Green Book": "Face parte din istoria Negrilor şi este inacceptabil ca un Alb să uzurpe această moştenire"

Povestea unei prietenii mai puţin obişnuite între un pianist de culoare şi un tip dur, de origine italiană, care îşi afişează xenofobia fără rezerve, ''Green Book'', un road-movie inspirat dintr-o poveste adevărată, în regia lui Peter Farrelly, a fost recompensat duminică cu mult râvnitul Oscar pentru cel mai bun film.

Pelicula, a cărei acţiune se desfăşoară în America segregaţionistă a anilor '60, a fost nominalizat la cinci categorii, printre care şi cea pentru cel mai bun actor în rol secundar, câştigată de Mahershala Ali, care îl interpretează pe muzicianul Don Shirley.

Viggo Mortensen, care s-a îngrăşat 20 de kilograme pentru a intra în pielea personajului Tony ''Lip'' Vallelonga, şoferul şi garda de corp a lui Don Shirley, a fost nominalizat la categoria cel mai bun actor, dar nu a fost desemnat câştigător.

''Green Book'' a obţinut marele premiu devansând alte şapte filme, printre care ''Roma'', semnat de mexicanul Alfonso Cuaron, peliculă produsă de Netflix, şi ''The Favorite'', în regia cineastului grec Yorgos Lanthimos, care au pornit în cursă cu cel mai mare număr de nominalizări.

Filmul lui Peter Farrelly a fost recompensat în ianuarie, la ceremonia decernării Globurilor de Aur, pentru cea mai bună comedie şi pentru cel mai bun actor în rol secundar, Mahershala Ali.

Scenariul, la scrierea căruia a colaborat şi fiul lui Tony ''Lip'', Nick Vallelonga, spune povestea prieteniei, născută pe drumurile din Statele Unite la începutul anilor '60, dintre un italo-american fără maniere şi sofisticatul Don Shirley, un talentat pianist.

Prietenia a durat până la moartea celor doi bărbaţi, în 2013

Titlul filmului face referire la ''Negro Motorist Green Book'', un ghid destinat automobiliştilor de culoare, într-o epocă în care acestor nu li se permitea accesul în numeroase hoteluri sau restaurante.

În pofida succesului din sălile de cinema, filmul ''Green Book'' nu a fost scutit de polemici.

Mai mulţi apropiaţi ai lui Donald Shirley, printre care fratele şi nepoata sa, au criticat scenariul, la scrierea susţin că nu au fost consultaţi, şi au denunţat o ''simfonie de minciuni'' şi ''punctul de vedere al unui alb despre viaţa unei persoane de culoare'', scrie Agerpres.

Nick Vallelonga şi-a apărat creaţia, explicând că s-a bazat pe poveştile spuse de tatăl său, Tony, despre turneul în sudul segregaţionist al SUA. Vallelonga susţine că Don Shirley l-a sfătuit, înainte de moarte, să nu vorbească cu nimeni despre acest proiect.

Rasismul şi figura "salvatorului alb"

Dincolo de criticile obişnuite, filmul a făcut obiectul unei dezbateri mai largi în SUA referitoare la reprezentarea rasismului şi la figura ''salvatorului alb'', personificată de Tony Vallelonga.

'''Green Book' face parte din istoria Negrilor şi este inacceptabil ca un Alb să uzurpe această moştenire şi acest nume pentru un film care are foarte puţin, sau chiar deloc, în comun cu 'Green Book''', a denunţat pe Facebook regizorul Roger Ross Williams.

"Poveştile noastre şi Istoria noastră ne-au fost mereu furate şi povestite din perspectiva persoanelor albe, iar acest film este cel mai recent exemplu de la Hollywood în acest sens", a adăugat acesta.

În replică, cineastul Peter Farrelly şi-a apărat creaţia afirmând că pelicula sa vorbeşte despre ''dragoste, despre cum să ne iubim unii pe alţii în pofida diferenţelor''.

"Mesajul este că trebuie să comunicăm şi vom descoperi acest lucru atunci când avem multe lucruri în comun (...). Ştiu că pare siropos, dar este adevărul. Singura modalitate de a rezolva problemele este de a vorbi despre acestea", a declarat regizorul duminică.

Nick Vallelonga şi Peter Farrelly au alimentat chiar ei controversele în apropierea galei Oscar.

Vallelonga şi-a cerut scuze public pentru un mesaj islamofob pe Twitter, publicat în 2015, în care afirmă, în mod eronat, că mai mulţi musulmani au sărbătorit, în apropiere de New York, atentatele de la 11 septembrie 2011.

Cu câteva zile înainte, Farrelly a fost, la rândul său, nevoit să-şi ceară scuze după ce în presă au apărut interviuri din 1998 care vorbesc despre mai vechiul său obicei de a-şi expune organele genitale, pentru a face ''farse'', aşa cum s-a justificat regizorul.

"Sunt lucruri pe care le-am spus acum 20 de ani, lucruri despre care credeam că sunt amuzante şi care, în mod evident, nu erau. Îmi pare rău", a declarat Farrelly duminică seară pe covorul roşu.

Pe lista nominalizaţilor la Oscarul pentru cel mai bun film s-au mai aflat alte şapte filme : ''Roma'', ''The Favorite'', ''A Star Is Born'', ''BlacKkKlansman'', ''Bohemian Rhapsody'', ''Vice'' şi ''Black Panther''.