Sute de parapantişti sfidează înălţimea într-o singură aripă pentru a spune poveştile oraşelor cu străzi geometrice. Spre deosebire de paraşută, care doar coboară, parapanta reproduce zborul unei păsări. Cine are noroc de curenţi buni poate sta în aer ore întregi şi poate admira munţii din aer de-a lungul a zeci de kilometri.
La Bunloc, aşa cum îi spune şi numele, este cel mai bun loc de decolare de deasupra Braşovului.
La 400 de metri deasupra Braşovului, expresia „o imagine face cat 100 de cuvinte” are cea mai mare însemnătate acum pentru că trebuie să fii aici ca să îți dai seama cât este de frumos.
Pasiunea pentru zbor nu are limite pentru Iria şi Mihai. Au lăsat viaţa din Capitală şi s-au mutat lângă Braşov pentru a fi mai aproape de munte şi a petrece cât mai mult timp pe aripile vântului.
„E senzaţia de libertate absolută.. pentru mine nu se compara cu absolut nimic ce am simțit înainte de zbor”, explică Irina.
Fery este unul dintre pionierii zborului cu parapanta din România. A instruit sute de piloţi după ce a zburat pentru prima dată în 1995. Chiar şi după mii de ore de zbor, spune că cea mai puternică senzaţie este desprinderea de pământ, ultimul pas înainte de decolare.
Ferencz Istvan, instructor de parapantă: „Eu nu-l consider un sport extrem. Chiar le explic la elevi că depinde cum ne raportăm. Şi şahul poate să fie extrem, dacă omul vine beat la meci, adoarme şi cade cu ochiul în rege, nu? Deja e sport extrem...”
Puţin peste 1000 de parapantişti licenţiaţi sunt în România, iar dacă ne comparăm cu Franţa unde sunt 40.000, atunci vedem că zburătorii români au suficient loc să îşi întindă aripile în anii care urmează.
Pentru Digi24, au transmis și filmat din parapantă Cătălin Bălan şi Ionuţ Balcău. Iată imaginile: