ROMÂNIA MEA. Doi tineri au reabilitat un castel construit pe la 1600, în județul Covasna

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

La 60 de kilometri de Braşov se află Tălişoara, un sat tipic unguresc. O clădire impunătoare atrage imediat privirile trecătorilor. Este Castelul grofului Daniel Mihaly, construit la începutul anilor 1600. A fost moştenit de urmaşii nobilului, însă, în perioada comunistă, proprietarii au fost nevoiţi să vândă tot şi să fugă în străinătate. O familie din sat a cumpărat castelul, dar cu timpul l-a abandonat.

Aşa, în paragină, l-au găsit şi soţii Attila şi Lilla Racz, doi tineri din Bucureşti. Îndrăgostiţi de judeţul Covasna, cei doi au mizat pe turismul rural şi au cumpărat castelul cu aproape 100.000 de euro. Nu au dat greş. Numai anul trecut, aproape 2.000 de turişti români şi străini le-au trecut pragul.

„Imobilul l-am cumpărat din fonduri proprii, iar pentru renovare am câştigat un fond european, un fond rural, de dezvoltare rurală de 200.000 de euro”, spune Attila Racz, proprietarul castelului.

Cei doi soți au văzut în castel o oportunitate de a face un alt tip de turism. L-au reabilitat, astfel încât să nu se piardă nimic din autenticitatea lui.

De cinci ani a fost nevoie ca vechiul castel să revină la viaţă. Drumul nu a fost deloc uşor.

„Nu există sprijin financiar de la statul român. Sunt nişte proiecte micuţe. De exemplu, obţinem finanţări pentru nişte evenimente de la oraşul Sf. Gheorghe sau de la oraşul Baraolt sau din zonă, dar acestea sunt sume chiar modice. În schimb, sunt fondurile norvegiene pe care le accesăm a doua oară, deja derulăm anul acesta al doilea proiect norvegian”, adaugă Attila Racz.

Este vorba de 55.000 de euro, bani pe care îi folosesc pentru organizarea de evenimente culturale, cum ar fi tabere de pictură, fotografie sau expoziţii.

În judeţul Covasna sunt peste 20 de conace reabilitate. Trei sferturi dintre ele sunt deja în circuitul turistic. Nu este singura zonă din mediul rural care atrage turişti.

Anul trecut, la sate, numărul locurilor de cazare s-a dublat faţă de 2013. Potrivit Asociaţiei Naţionale de Turism Rural în mai 2014 existau în România 6.000 de pensiuni autorizate în aproape toate regiunile ţării. Cei mai mulţi dintre turişti merg în zone precum Bran-Moieciu-Fundata din judeţul Braşov, Rucăr-Dâmbovicioara din judeţul Argeş, Mărginimea Sibiului din judeţul Sibiu, Botiza şi Sighetu Marmaţiei din Maramureş, Vatra Dornei din Suceava, Băile Balvanyos din judeţul Covasna, dar şi Durău din judeţul Neamţ, Lepşa din Vrancea, Sărata Monteoru din Buzău şi staţiunile de pe Valea Prahovei.