Ritualul pălincii de Bihor. Două cazane, hora și gâsca umplută
Fructele fermentate fierb în cazan o zi şi o noapte, pe acorduri de muzică populară.
„Se introduc în primul cazan, pe care le facem cu lemn de esenţă tare, încet, la foc mic. După ce facem 4, 5 cazane le ducem la cazanul ăst, al doilea, care e numai pentru aşa ceva, pentru a întoarce pălinca a doua oară”, explică Florian Chişe, producător de pălincă.
Tăria se verifică trecând prin proba focului.
„Acuma o să încercăm să vedem dacă ea mai arde, dacă mai am calitate sau nu mai am. Deci încă mai merge. Încă mai funcţionează. O să o mai lasăm să curgă încă vreo 4 litri, 5 litri”, spune Florian Chişe.
Pe măsură ce tăria creşte, hora se încinge şi gâsca umplută se coace în lut şi jar de sub cazan.Şi gâsca are secretul ei: ca să ajungă fragedă trebuie învelită într-un lut de 4-5 centimetri grosime.
Pălinca, gâsca şi hora îi aduc pe oameni împreună:
„Încercăm alături de mai mulţi întreprinzători să reînviem aceste tradiţii locale. Fiertul pălincii care este o emblematică pentru zona Bihorului, la fel şi prepararea produselor tradţionale”, spune Adrian Dubere, de la Centrul de Promovare şi Informare turistică Bihor.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
După mai bine de 12 ore, pălinca este gata şi aduce urări ca la botez.
Ritualul pălincii a deschis „sezonul licorii". În 2012, pe piaţa din România au ajuns 125 de milioane de litri de pălincă, ţuică şi rachiu. ŞI pălincarul din Bihor nu este singurul producător tradiţional de tărie. Deţin atestate şi alţi trei bărbaţi din Argeş, unul pentru ţuică şi doi pentru rachiu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
