Povestea felicitărilor de Crăciun

Pericolul depresiei de Crăciun. Cum putem să înfruntăm haosul și stresul de sărbători

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Prima felicitare de Crăciun a apărut la jumătatea secolului al XIX-lea. În ziua naşterii Domnului familiile aristrocratice obişnuiau să îşi facă vizite. Treptat, au înlocuit vizitele cu mesaje scrise.

Constantin Bălăceanu Stolnici: "Timbrul a apărut pe la 1840 şi atunci apare şi prima carte de felicitare în Anglia. Mi-o aduc şi acum aminte era o carte de felicitare cu un desen vegetal în jur cu o familie care era la masă şi şeful familiei care ridica un pahar şi jos era scris Happy Christmas!"

Obiceiul s-a răspândit repede în toată Europa. În România, în perioada interbelică, deja devenise o tradiţie să le trimiţi apropiaţilor cărţi poştale de Crăciun. Unele erau produse în serie, altele erau făcute la comandă de pictori şi graficieni. Felicitările erau de regula transmise prin intermediul servitorilor. Uneori erau duse personal destinatarului, şi lăsate majordomulului, caz în care, unul dintre colţuri era îndoit pentru a dovedi că expeditorul a făcut efortul de a veni personal.

Constantin Bălăceanu Stolnici: "Politicos era să scrii un mesaj pe ea. Unii scriau chiar pe partea unde era desenul respectiv. De obicei, sărbători fericite, la mulţi ani, o mică poezioară care o inventa graficianul respectiv şi care şi-o tipărea acolo, formule de politeţe rituale..."

Replici ale unor astfel de felicitări pot fi văzute şi la expoziţia organizată la Palatul Şuţu. Unele îl înfăţişează pe Moş Crăciun dând daruri, copii mergand cu colindul sau la săniuş şi îngeri vestind naşterea Domnului.

Mi se par mult mai placute cele care au fost înainte, mult mai originale, mult mai expresive și în ton cu realitățile vremii de atunci. Și acum sunt reușite, sunt frumoase, calculatorul își spune cuvântul dar trebuie să recunoaștem că erau mult mai originale.

Și acum sunt frumoase dar astea sunt mai dulci. Mai dulci la figurat, era o periodă frumoasă și România era mai bine văzută în lume.

Evident că şi felicitările de Crăciun au ţinut pasul cu vremurile. Acum ne transmitem urările, la distanţă, exclusiv prin intermediul telefonului şi al internetului.

Constantin Bălăceanu Stolnici: "Şi eu am fabricat felicitări de anul nou cu texte vorbite cu muzică pentru că este un lucru pe care poţi să îl faci relativ uşor pe calculator şi care a schimbat cu totul aspectul dar traditia a rămas aceeaşi."