Povestea felicitărilor de Crăciun

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Prima felicitare de Crăciun a apărut la jumătatea secolului al XIX-lea. În ziua naşterii Domnului familiile aristrocratice obişnuiau să îşi facă vizite. Treptat, au înlocuit vizitele cu mesaje scrise.

Constantin Bălăceanu Stolnici: "Timbrul a apărut pe la 1840 şi atunci apare şi prima carte de felicitare în Anglia. Mi-o aduc şi acum aminte era o carte de felicitare cu un desen vegetal în jur cu o familie care era la masă şi şeful familiei care ridica un pahar şi jos era scris Happy Christmas!"

Obiceiul s-a răspândit repede în toată Europa. În România, în perioada interbelică, deja devenise o tradiţie să le trimiţi apropiaţilor cărţi poştale de Crăciun. Unele erau produse în serie, altele erau făcute la comandă de pictori şi graficieni. Felicitările erau de regula transmise prin intermediul servitorilor. Uneori erau duse personal destinatarului, şi lăsate majordomulului, caz în care, unul dintre colţuri era îndoit pentru a dovedi că expeditorul a făcut efortul de a veni personal.

Constantin Bălăceanu Stolnici: "Politicos era să scrii un mesaj pe ea. Unii scriau chiar pe partea unde era desenul respectiv. De obicei, sărbători fericite, la mulţi ani, o mică poezioară care o inventa graficianul respectiv şi care şi-o tipărea acolo, formule de politeţe rituale..."

Replici ale unor astfel de felicitări pot fi văzute şi la expoziţia organizată la Palatul Şuţu. Unele îl înfăţişează pe Moş Crăciun dând daruri, copii mergand cu colindul sau la săniuş şi îngeri vestind naşterea Domnului.

Mi se par mult mai placute cele care au fost înainte, mult mai originale, mult mai expresive și în ton cu realitățile vremii de atunci. Și acum sunt reușite, sunt frumoase, calculatorul își spune cuvântul dar trebuie să recunoaștem că erau mult mai originale.

Și acum sunt frumoase dar astea sunt mai dulci. Mai dulci la figurat, era o periodă frumoasă și România era mai bine văzută în lume.

Evident că şi felicitările de Crăciun au ţinut pasul cu vremurile. Acum ne transmitem urările, la distanţă, exclusiv prin intermediul telefonului şi al internetului.

Constantin Bălăceanu Stolnici: "Şi eu am fabricat felicitări de anul nou cu texte vorbite cu muzică pentru că este un lucru pe care poţi să îl faci relativ uşor pe calculator şi care a schimbat cu totul aspectul dar traditia a rămas aceeaşi."