PAȘAPORT DIPLOMATIC. Crede ambasadorul rus în Dumnezeu?

Domnule ambasador, credeţi în Dumnezeu?

Sincer?

Da.

Aş vrea. Dar m-am născut în 1957. Am fost membri ai organizaţiei de pionieri la şcoală, a uniunii tineretului comunist, şi am fost membru al partidului comunist. Cum să vă spun, cunosc tradiţiile ortodoxe. Am fost crescut în tradiţii ortodoxe dar nu eram credincioşi. Cred că mi-a lipsit acest lucru. Dar încerc să fiu sincer. Am discutat cu patriarhul Kiril al Federaţiei Ruse, când era şeful departamentului de externe al bisericii ortodoxe ruse şi i-am pus această întrebare. El mi-a spus: tu spui că crezi în tradiţiile ortodoxe ruse. Când vei simţi nevoia să te apropii de Dumnezeu, atunci să o faci. Dar nu încerca să te minţi. Acesta este răspunsul meu.

În perioada comunistă, regimul a încercat să elimine toate tradiţiile religioase. Cum a supravieţuit sentimentul spiritului religios în această perioadă?

Este adevărat. A supravieţuit, dar la o scară foarte limitată. Şi doar după 1990 a început să renască, să se fortifice din nou. Tot mai mulţi oameni merg la biserică, cred în Dumnezeu. Dar la începutul anilor 1980, guvernul bolşevic a interzis toate festivităţile religioase, inclusiv Crăciunul. Şi chiar au schimbat calendarul. Astfel, calendarul secular a fost sincronizat cu cel european, gregorian. Dar biserica, nu. Aşa că avem o situaţie foarte ciudată, în care serbăm noul an înaintea Crăciunului. Iar Crăciunul nu a fost sărbătorit... nu a fost sărbătorit oficial până în 1990. Iar noi întotdeauna, în Uniunea Sovietică, şi încă 3-4 generaţii după aceea, sărbătoream anul nou. Deci pentru noi, aceasta este principala sărbătoare, care însă a atras multe tradiţii de Crăciun, inclusiv pomul de iarnă, sfărşitul postului, într-o anumită măsură, masă bogată, deci toate acestea. Iar azi, deşi sărbătoarea anului nou încă este principala sărbătoare în ţară în această perioadă, Crăciunul ortodox, după calendarul iulian, care va fi pe 7 ianuarie, are tot mai mult caracter religios. Tot mai mulţi oameni merg la biserică, la Moscova peste 100 de mii merg la bierică, la rugăciuni, toate slujbele sunt la televizor. Oamenii se adună în familii şi se uită la slujbe la televizor, deci totul are un caracter religios. Poate că nepoţii mei vor vedea mai mult caracter religios decât eu şi copiii mei. Părinţii mei nu prea erau credincioşi, nici bunicii mei. Deci vorbim de generaţii pe un timp de 80 de ani.

Dar Rusia este o ţară foarte mare, cu regiuni foarte diverse.

Şi religii diverse.

Cum este această perioadă de Crăciun sau de anul nou sărbătorită în diferite regiuni ale ţării?

Noul an, peste tot. Aş spune că acum are un caracter nereligios, pentru că un an se termină, un altul începe, şi pentru oricine, fie că e musulman, catolic sau budhist, este perioada în care oamenii trag îşi fac bilanţul, planuri de viitor. Este o sărbătoare a unirii, pentru că nu este strict pus într-un context religios, în noul an se schimbă anul. Deşi într-o măsură este clădit pe tradiţii ortodoxe, dar astăzi are caracter naţional şi ne putem aşeza la aceeaşi masă, musulmani, budişti, şi vor fi diferenţe: unul nu mănâncă porc, celălalt altceva, dar este o sărbătoare care uneşte, şi este bine aşa.

În România, societatea de consum este tot mai puternică. Tindem să cumpărăm cadouri tot mai scumpe celor dragi. Este la fel în Rusia?

Da.

Un răspuns foarte scurt.

Din nefericire, sau din fericire... din nou, vorbim despre festivităţi de noul an. Cadourile de noul an au fost o tradiţie. Au fost o tradiţie în vremurile sovietice, şi acum. Dacă putem să cheltuim mai mult ca să facem o bucurie celor dragi, nu e ceva rău. Evident, dacă cheltui mult pe ceva nefolositor, asta n-o mai înţeleg. Dar este bine că prin tradiţia asta putem să aducem bucurie celor dragi. Eu am cumpărat deja cadourile pentru familia mea, sunt aici. Soţia mea nu este în Bucureşti, dar am cumpărat totul pentru soţie, copii...

În anii trecuţi, tot mai mulţi ruşi vin în România să petreacă aici sărbătorile de iarnă. De ce credeţi că aleg România în locul unei ţări calde?

Primul răspuns este mai optimistic: România este tot mai mult în centrul atenţiei prin dezvoltarea infrastructurii, a hotelurilor, a serviciilor, a preţurilor, care nu sunt atât de mari... ca în Bahama... Noi avem o perioadă lungă de sărbători, câteodată chiar de 8-9 zile, şi vor să rupă rutina, să stea undeva departe. România nu este singura ţară de destinaţie. La noi, în Caucaz, oamenii merg să schieze, dar mai avem mult de investit, să ne dezvoltăm regiunile. România este minunată, natura, am spus-o de multe ori: natura este una din avantajele acestei ţări. Dar mulţi merg şi în alte ţări în Europa: în Spania, Andorra, Franţa, Elveţia, Italia, deci mulţi ruşi merg în multe locuri. Sper că România va deveni din ce în ce mai atractivă. Eu cel puţin sper că familia mea se va hotărâ odată să vină aici la schi. Dar întâi va trebui să schiez eu. Anul trecut am venit cam târziu, la sfârşitul lunii februarie, începutul lui martie şi n-am reuşit. Dar întâi vreau să văd dacă este într-adevăr atrăgător, şi apoi îmi aduc copiii aici în vacanţa de iarnă.

Dacă sunteţi în misiune într-o ţară străină, nu vă lipseşte familia? Sau cum vă faceţi sărbătorile?

Bineînţeles că îmi lipsesc. Peste tot am fost şi împreună. Dar prima ţară unde am fost împreună a fost Bangladesh, începând din 2003, copiii erau deja mari, şi da, ne era dor de ei, dar era dificil de mers, ori de la Bangladesh la Moscova, ori de la Moscova la Bangladesh, să ne întâlnim. Dar toate celelalte sărbători le-am făcut împreună, în Elveţia, în India şi aşa mai departe.

Crăciunul este perioada miracolelor. Există acţiuni caritabile în Rusia?

Da, sunt din ce în ce mai populare. Dar este o tradiţie rusă. Înainte de revoluţie, era ca peste tot, Crăciunul înainte de Anul Nou, iar în ziua de Crăciun începeau acţiunile caritabile, ba chiar în ajunul Crăciunului. Iar când copiii începeau să cânte, să danseze în case şi apartamente, ei primeau mâncare, dulciuri şi altele. Iar din prima zi de Crăciun, lumea începea să iasă, să ofere cadouri, să-i ajute pe cei nevoiaşi. Deci aceasta era tradiţia rusă înainte de revoluţie şi continuă şi azi.

Digi24 și diplomatul rus au împodobit bradul de Crăciun împreună

Rusii fac sărbătorile de iarna după calendarul ortodox de rit vechi. Dar pentru că nu se poate Crăciun fără brad, echipa emisiunii „Pașaport diplomatic” a decis să vină cu bradul și podoabele la pachet. Ambasadorul Rusiei a fost încântat de cadoul Digi24 și a dorit să împodobească bradul împreună. Vedeți în materialul video rezultatul.

Întrebat cine aduce cadourile în tradiția rusă și cum ajung sub pom, ambasadorul rus a răspuns direct: Moş Gerilă. „În Rusia nu am avut niciodată Moş Crăciun. L-am avut pe Moş Gerilă, şi pe nepoata lui, Snegurocika, fata din zăpadă. Pentru mine erau personaje adevărate. La începutul lui decembrie, ei îşi încep drumul din oraşul lor, Veliki Ustiug şi merg cu caii de iarnă, cu sania la Moscova. Azi e la fel, tot ei sunt personajele sărbătorilor de iarnă, şi de obicei ei trec prin multe greutăţi, obstacole, şi învingând forţele răului ei adus dreptatea, fericirea şi cadourile de Crăciun”.

Participantă la acțiunea de împodobire a pomului de Crăciun a fost și Musea, este cel mai „important” personaj de la reședința ambasadorului Rusiei la București. Este pretențioasă, știe bine ce vrea și nu lasă loc pentru negocieri. Musea este pisica emisarului rus, pentru care echipa Digi24 a adus și un cadou. Vedeți în matrialul video cât de impresionată a fost Musea.