Locurile disponibile în taberele de vară pentru elevi au scăzut considerabil
Geamuri sparte și ziduri dărâmate. E tot ce a mai rămas din tabara de copii Leghia, din comuna clujeană Aghireşu. Un loc unde îşi petreceau vacanţele de vară mii de copii.
Piscina uneia dintre cele mai mari tabere din județul Cluj este o ruină invadată de vegetație.
„Pe vremuri erau aici copii foarte mulți, de aici din România și funcționa foarte bine”, spune un localnic.
„Ultima tabară, cea de la Leghia, s-a predat Consiliului Local din comuna Aghiresu în cursul anului 2012, pentru a o aduce la niște standarde cât de cât normale de funcționare”, spune Răzvan Sotiriu, director interimar al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Cluj.
Pentru a aduce din nou tabăra într-o formă potrivită să primească vizitatori. Primăria ar avea nevoie însă de cel puțin cinci milioane de lei. Autoritățile locale încearcă să acceseze fonduri europene pentru reabilitarea taberei.
„Refăcută clădirea, în sine, înseamnă instalaţia electrică, instalaţia sanitară, camerele, împrejmuire, apă, deci tot”, spune Gheorghe Bot, viceprimarul comunei Aghireşu.
Din județul Cluj au fost salvate abia două din cele opt tabere existente înainte de 1989.
„Mai avem două tabere foarte frumoase, adaptate la condiţiile lui 2014. E vorba de una la Băişoara, alta pe Valea Ierii, în condiţii foarte bune cu camere cu baie, televizor, terenuri de sport”, spune Valentin Cuibus, inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.
Dezastru e în schimb la tabara din Urvis, care şi-a închis porţile în 2008, din cauza condiţiilor improprii. Acum, camerele arată ca după război, cu tencuială căzută şi paturi de fier.
„După 2005, când s-au restituit proprietățile, noi nu am mai putut accesa fonduri pentru a le repara și rabilita, astfel ele au rămas în condițiile de cazare și servire a mesei învechite”, spune Ciprian Gavra, consilier în cadrul Direcției Județene Sport și Tineret Bihor.
În Bihor mai funcţionează doar patru din cele șapte tabere existente înainte de 1989.
La Predeal, la singura tabără de stat din județ, investițiile nu au avut efectul scontat. Tabăra e pustie tot timpul, chiar dacă tariful e de doar 31 de lei pe noapte.
„Cererea a scăzut destul de mult. Din ce observ eu, s-a schimbat foarte mult ceea ce își doresc copiii”, spune Alexandru Savu, expert al Direcţiei Judeţene de Tineret.
Tabara este amplasată într-o zonă izolată şi nu are teren de joacă sau alte posibilităţi de petrecere a timpului liber. Elevii sunt nevoiți să doarma câte patru în cameră, iar baia se află pe hol. În plus, atunci când trebuie să mănânce, merg la pensiunile din apropiere, şi asta pentru că aici nu există bucătărie.
La polul opus se află unica tabără din Covasna, de la Pădureni, renovată cu un milion de lei din bani europeni.
Copiii care vin aici au tot confortul: camere de două persoane cu grup sanitar propriu, săli de conferinţă şi o sală de mese. Aceste investiţii dau deja şi primele roade.
„Este posibil ca toate săptămânile vacanţei de vară să fie pline”, spune Kiss Andras, consilier DJST Covasna.
Preţul pentru o zi în tabără este de 70 de lei, cazare şi trei mese pe zi.
Pe tot litoralul românesc mai sunt doar două tabere de stat. Una este situată în Eforie Sud, cu o capacitate de 446 de locuri de cazare și a doua în localitatea 2 Mai, cu 200 de locuri, ambele modernizate în ultimii ani.
„Dispune de un parc de joacă pentu copii. Avem un teren de sport cu nocturnă, handbal, baschet. Desfăşurăm activităţi marinăreşti pe plajă, avem animatori. Totodată avem asistenţă medicală asigurată non stop”, spune Nicolae Ghindici, administrator Tabara Eforie.
Tabara de la Năvodari, simbolul copilariei a mii de elevi din toată ţara poate primi din nou copii. Aflată acum în proprietatea Primariei, care s-a asociat cu o firma privata, tabara a fost modernizată şi are peste 1000 de locuri .
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
