Rezervările românilor pentru concediile petrecute peste hotare cresc de la un an la altul. În acest an spre exemplu, reprezentanţii agenţiilor de turism au anunţat că rezervările pentru vacanţele în străinătate au crescut cu peste 20 la sută. Astfel, numărul românilor care plănuiesc să plece din ţară în concediu trece bine de un milion de persoane.
Aceste date conturează un an prost pentru turismul românesc. Singurii care câştigă sunt agenţiile de turism. Fluxul în sens invers se face mai degrabă de nevoie. Potrivit datelor INS, majoritatea turiştilor străini care vin în România vin fie că au afaceri, fie că sunt trimişi în interes de serviciu. Din cei peste 1,7 milioane de turişti străini care au venit în România, cei mai mulţi au provenit din Germania, Italia şi Franţa. Însă principalele motive ale sejurului petrecut de turiştii în România l-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii. Tocmai de aceea marile oraşe au avut mai mulţi vizitatori decât staţiunile.
Totusi din cei 1,7 milioane de turişti străini mai puţin de 500.000 au mers în staţiunile din ţara noastră.
Staţiunile montane au avut cel mai mare succes şi au fost vizitate de peste 130.000 de turişti străini. Israelienii s-au numărat printre cei mai mulţi vizitatori. De cealaltă parte nemţii, polonezii şi francezii au preferat litoralul. Chiar şi aşa, mai putin de 35.000 de turişti străini au făcut plajă pe litoralul românesc al Mării Negre, acolo unde un sejur ajunge să coste cât un pachet turistic în Turcia sau Grecia.
Staţiunile balneare, care au un potenţial foarte mare dar se degradează pe zi ce trece, au atras 30.000 de turişti, în special maghiari. O altă zonă cu un potenţial imens este Delta Dunării, cu toate acestea ea fost vizitată de puţin peste 20.000 de turişi străini, în declin semnificativ faţă de anii trecuţi. Ceea ce nu este neapărat ceva rău. Este una dintre cele mai frumoase rezervaţii din lume, iar un număr prea mare de turişti ar putea să o afecteze.
Cifrele din ultima perioadă pictează un tablou sumbru al turismului românesc, iar eşecul poate fi pus în seama unei slabe promovări pe de o parte, dar şi a preţurilor tot mai mari şi a serviciilor slabe din staţiunile turistice de cealaltă parte.