Creştinii ortodocşi şi greco-catolici din toată lumea sărbătoresc Învierea lui Iisus Hristos
300 de milioane de creştini ortodocşi şi greco-catolici din toată lumea sărbătoresc Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, cea mai importantă sărbătoare din calendarul creştin şi fundamentul acestei religii. Semnificaţia spirituală a sărbătorii ar trebui să fie - pentru fiecare individ - o transformare interioară, dincolo de bucuria împărtăşită în comunitate la slujba de Paşte.
„E o piatră grea credinţa în Înviere, de aceea suntem chemaţi să o trăim înainte de a ne strădui pentru a o înţelege. Trăim Învierea Domnului pentru că de fapt trăim propria noastră înviere, propria noastră schimbare”, spune în acest sens preotul Mihai Mărgineanu.
„Cred că sărbătoarea Sfintei Învieri trebuie trăită în primul rând personal, fiecare dintre noi, din punct de vedere spiritual, astfel încât să înţeleagă şi să simtă cum după perioada postului a reuşit să schimbe ceva în el”, adaugă preotul.
Lumina pe care credincioşii ortodocşi şi greco-catolicii o primesc atunci când se deschid Porţile Împărăteşti reprezintă speranţa legată de mântuire, cred oamenii din slujba Bisericii. „Dintr-o lumânare poţi să aprinzi milioane de lumânări şi nu se termină niciodată. Aşa, sufletul nostru şi faptele bune, dacă le-am făcut aici pe pământ, nu se termină niciodată, ci doar vor primi răsplata în împărăţia lui Dumnezeu”, crede preotul Dosoftei :cheul, eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Iaşi.
„E o sărbătoare specială în care se reuneşte toată familia, participăm la slujbă, şi a doua zi - duminică - într-adevăr ne bucurăm de această sărbătoare şi ne bucurăm că suntem împreună cu toţii şi că suntem sănătoşi”, mai spune eclesiarhul.
Noaptea Învierii la Bucureşti
La miezul nopţii, clopotele Catedralei Patriarhale din Bucureşti anunţau Învierea Mântuitorului. Numărul credincioşilor care au ales să meargă la Patriarhie şi la alte biserici din Capitală pentru a lua Lumina Sfântă şi a asista la slujba de Înviere a fost însă mult mai mic decât în anii trecuţi, când mii de creştini participau la slujbă. De data aceasta, la Patriarhie, numărul acestora nu a depăşit câteva sute.
După ce a dat citire Evangheliei după Matei, Preafericitul Părinte Daniel a ţinut o predică în faţa ortodocşilor şi greco-catolicilor prezenţi la Patriarhie. Credincioşii care nu au plecat acasă imediat după primirea luminii sfinte şi care au respectat tradiţiile au înconjurat biserica de trei ori, s-au rugat pentru cei morţi şi, după slujbă, au sfinţit bucatele pentru masa de Paşte.
Timişoara, Sibiu, Alba Iulia şi Iaşi
În ţară, sute de mii de oameni au umplut bisericile, care s-au dovedit neîncăpătoare pentru cei ce au vrut să îşi reafirme credinţa. La miezul nopţii, cu toţii au luat lumină şi s-au rugat pentru sănătate şi o viaţă mai bună.
Catedralele Mitropolitane din Timişoara şi Iaşi s-au dovedit neîncăpătoare, ca şi cea din Sibiu, unde s-au strâns circa 4000 de oameni. La Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia au venit şi membri ai familiei regale: principii Radu şi Nicolae şi sora sa, Elisabeta Karina.
În Duminica Paştelui, la prânz, credincioşii sunt chemaţi din nou în biserică pentru slujba de Paşte sau Învierea Mică, aşa cum i se mai spune.
Madrid
Cu gândul acasă, aproximativ 2000 de români care locuiesc în Madrid au mers să ia lumină de la Biserica Românească din capitala Spaniei. Pentru mulţi, este ultima legătură cu viaţa pe care au lăsat-o în urmă şi la care nu vor să renunţe. Cu toţii s-au rugat ca românii de pretutindeni să aibă o viaţă mai bună şi mai liniştită.
Biserica şi străzile adiacente au fost neîncăpătoare pentru românii veniţi în număr mare la slujba de Înviere.
La Madrid, românii sunt minoritatea cea mai numeroasă. Conform ultimelor date statistice, aproape 250.000 de români locuiesc aici, iar în total, în Spania trăiesc aproape 900.000 de conaţionali.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
