Cel mai mare festival dacic din România

Comuna Săsciori din judeţul Alba, unde se află Cetatea dacică Căpâlna, găzduieşte la sfârşitul acestei săptămâni Festivalul Cetăţilor Dacice, cel mai mare festival dacic din România care reuneşte peste 200 de membri ai unor trupe de reconstituire istorică din întreaga ţară care au amenajat o tabără antică, fac demonstraţii de lupte şi spectacole istorice. Programul fiind completat de concerte în aer liber de muzică uşoară şi populară, potrivit News.ro.

Festivalul a început, sâmbătă, cu întrecerile generaţiei "pui de dac” - un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană la care au participat elevi de la şcolile din localităţile unde se află cetăţi dacice: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori. Programul a continuat cu o expoziţie de fotografie intitulată "Emoţii străvechi” semnată de Vasile Sârb şi elevii din cadrul clasei de artă fotografică a Centrului de Cultură "Augustin Bena Alba”.

La amiază, au fost deschise taberele şi atelierele meşteşugăreşti antice: prelucrare os, prelucrare lemn, monetărie, întreţinere echipamente, jocuri romane, plante dacice, metalurgie, scriptorie, fierărie, metaloplastie, bucătărie, antrenamente soldaţi şi antrenamente gladiatori. La activităţile din tabăra dacică, dar şi la spectacolele de reenactement istoric participă: Garda Apulum - Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna – Cluj-Napoca, Geto-Dacii din Moldova – Iaşi, Geto-Dacii Subcarpatici - Piteşti, Nimfele Daciei - Zalău.

Pe parcursul zilei au avut loc şi demonstraţii de luptă, dansuri antice, lupte de gladiatori, precum şi o prezentare cu demonstraţii militare daco-romane. În cursul serii, a avut loc marea bătălie dintre daci şi romani câştigată de această dată de dacii care au reuşit să apere Cetatea dacică de la Căpâlna, spectacol realizat de membrii trupelor de reconstituire istorică prezenţi la festival.

Seara s-a încheiat cu un recital de muzică uşoară cu Ana Maria Oltean şi Bianca Chiorean şi un concert extraordinar susţinut de trupa Talisman. Petrecerea dacică a continuat până spre miezul nopţii cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare specific dacilor şi dansuri ale frumoaselor nimfe.

Festivalul Cetăţilor Dacice cuprinde, duminică, noi activităţi în tabăra antică, demonstraţii de luptă şi militare, însă cel mai important moment este Decathlonul Dacic - un concurs între echipele de voinici ale cetăţilor dacice din Alba: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori.

Probele de concurs sunt inedite, respectiv: „Arcul viteazului” – tir cu arcul, „Rapid şi puternic” – transport 25 kilograme de nisip, „Suliţaşul Cetăţii” – aruncarea suliţei la distanţă, „Cel mai iute de picior” – ştafetă, alergare cu mielul, „Braţul de fier” – skandenberg, „Să ne unim forţele” – tras cu frânghia, „Luptător dac” – luptă pe butuci, „Voinicul din Cetate” – aruncarea bolovanului, „Îndemânare şi curaj” – căţăratul pe catarg, „Cărăuşii Cetăţii” – transport apă în ciubere.

Festivalul Cetăţilor Dacice se va încheia duminică seara, cu un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” alături de interpreţii Roxana Reche, Cătălin Haşa, Nicolae Plută, Maria Filimon, Dorina Nariţa, Nicolae Tuhuţ, Floricica Moga, Bogdan Toma, Ansamblul de dansuri populare coordonat de Alexandra Oargă şi Flaviu Mârza. Conducerea muzicală este asigurată de Alexandru Pal.

Festivalul Cetăţilor Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba, fiind cel mai important festival dacic din România. Evenimentul se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi a potenţialului turistic al judeţului Alba. Festivalul este şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba unde s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori.

Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, în parteneriat cu Primăria comunei Săsciori.

Cetatea Dacică de la Căpâlna (comuna Săsciori) este una dintre cel mai bine conservate cetăţi dacice din România, istoricii spunând că probabil a fost înălţată de Burebista şi a durat până la cucerirea romană, fiind reşedinţa unui nobil dac şi având scop militar. Cetatea este poziţionată strategic la o altitudine de aproape 650 de metri având o poziţie dominantă pe Valea Sebeşului. Fortificaţia avea ziduri de piatră, însă istoricii care au cercetat-o spun că nu era foarte bine fortificată şi apărată astfel încât romanii au asediat-o în ambele războaie. În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în totalitate de flăcări.

Cetatea dacică de la Căpâlna a fost cercetată amplu în perioada 1982 - 1983 descoperindu-se aici numeroase artefacte din periaoda dacică precum unelte de fier, obiecte de podoabă, ceramică sau chiar monezi romane.