BONTON. Tehnologia eco. Oaze de aer curat în centrul Bucureștiului

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Care sunt cele mai „instagramabile” locuri din București, anul acesta de Crăciun

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Anual, peste 2000 de români se îmbolnăvesc de cancer pulmonar din cauza poluării urbane, iar Bucureştiul este a doua cea mai mai poluată capitală a Europei. Dezvoltarea tehnologică a făcut ca sursele de poluare să fie mai multe, însă câţiva tineri ecologişti au înţeles că tehnologia poate fi folosită şi pentru a combate această problemă.

„De foarte multe ori, atunci când cineva vorbeşte despre ecologişti, se gândeşte că noi ar trebui să ne reîntoarcem cu toţii la opaiț şi la mâncatul cu lingura de lemn. Este fals şi greşit”, spune autorul unui proiect ecologist, Cornel Belciug.

El le propune bucureştenilor să respire adânc, printr-o campanie inedită contra poluării urbane.

„Proiectul se numeşte Respiră adânc, este un proiect de conştientizare şi educare, atât a cetăţenilor cât şi autorităţilor, privind calitatea şi importanţă calităţii aerului. Am realizat aici, pe Magheru, o construcţie formată din două domuri transparente. Am construit o lume ideală, o lume cu plante, cu aer curat, o lume cu scaune de masaj, o lume în care cred eu că ne-ar plăcea tuturor să trăim, dacă am fi puţin mai atenţi la efectele activităţii noastre asupra mediului”, spune el.

Implicaţi în aceeaşi iniţiativă contra poluării, dar printr-un proiect diferit, sunt şi Ioana, Paul şi Matei, trei tineri inventatori din Bucureşti. Aceştia dezvoltă aparaturi ecologice şi cred într-o regenerare a spaţiului verde cu ajutorul tehnologiei.

„Fie că vorbim de tot felul de aparate electronice, fie că vorbim de computer, pentru noi este foarte important discursul acesta ecologic, dar dintr-o perspectiva culturală asumată”, spune Ioana Popescu.

În laboratorul Modulab, printre multele invenţii, aceştia încearcă să pună pe picioare tehnologia hidroponică, ce presupune creşterea plantelor fără sol.

„Plantele sunt crescute într-o soluţie de nutrient, în general în aer sau substrat de vată minerală şi toată instalaţia această este automatizată, programabilă, controlabilă de la distanţă, totul făcut cât mai automatizat posibil şi e un fel de instalaţie de crescut plante robotică. Ea necesită cât mai puţină atenţie din partea oamenilor care nu prea au timp de lucrul asta şi cumva intervine asupra nevoilor lor de a avea mirodenii la cinci minute, două minute distanţă”, spune Paul Popescu.

Dar cel mai important şi recent proiect al echipei este Grădina Viitorului. Un spaţiu verde, o grădină la prima vedere ca oricare alta, dar construită din materiale reutilizabile şi biodegradabile.

Tehnologia trebuie folosită nu doar pentru confortul nostru, ci şi pentru a reconstrui o parte din ceea ce a fost distrus de mâna omului. Acesta este mesajul tinerilor care demonstrează că tehnologia face casă bună cu ecologia.