Bicicleta este văzută de tot mai mulţi români ca soluţie pentru traficul infernal din Bucureşti şi marile oraşe. Deşi o treime dintre gospodăriile din România deţin cel puţin o bicicletă, autorităţile locale nu fac mai nimic pentru a dezvolta infrastructura.
Pentru iubitorii mersului pe bicicletă, plimbarea nu are farmec fără efort.
Acest concurs de pedalat pe loc seamănă mult cu realitatea, glumesc vânzătorii de biciclete: oamenii se înghesuie să le cumpere, dar nu le pot folosi decât la plimbare în parc. Lipsa pistelor dedicate bicicliştilor le face aproape inutile într-un oraş supraaglomerat.
„Piaţa este în creştere dar din cauza infrastructurii din oraşele din România, bicicleta este văzută mai mult ca agrement. Noi sperăm să trecem la bicicleta văzută ca utilitate,” spune Radu Boteanu, importator de biciclete.
Peste 400.000 de biciclete se vând în România, iar preţul mediu este de 125 de euro, faţă de peste 800 de euro în Olanda. Sunt însă şi cumpărători extravaganţi care au biciclete multe şi scumpe.
„Undeva la vreo 15.000 de euro toate trei, cam aşa,” spune un biciclist.
Necazurile din trafic ar putea fi îndulcite cu o bicicletă electrică. Autonomia este de 50 de kilometri, iar confortul în faţa ghidonului te face să uiţi de preţul care poate ajunge la 4.000 de euro.
Dacă preţul bicicletei electrice vi se pare prea mare, puteţi cumpăra o trotinetă electrică: costă doar 2.500 de lei şi are autonomie 25 de kilometri.
Şi cum pasiunea nu ţine cont de anotimp...
„Pe plajă, pe nisip, după aceea pe zăpadă în staţiunile montane. Este aşa-numita bicicletă fat bike, bicicletă grasă în traducere liberă, datorită anvelopelor pe care le are,” precizează Dan Gioară, importator biciclete.
În cele două fabrici din Deva şi Reşiţa, dar şi cu ajutorul micilor producători de biciclete, România s-a apropiat de cifra de 1 milion de unităţi produse anual, fiind pe locul cinci în topul producătorilor europeni.