Hanul Solacolu, dintr-o bijuterie arhitecturală într-o ruină. Cum poate fi salvat

Hanul din care, acum mai bine de 140 de ani, a pornit revolta ce a dus la obţinerea autonomiei Bugariei faţă de Imperiul Otoman este o ruină. La fel ca multe alte clădiri istorice din Bucureşti, nu mai are uşi, ferestre şi nici acoperiş. Proprietarii spun că nu au bani să refacă monumentul şi că autorităţile le-au oferit până acum doar promisiuni.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Hanul fraţilor bulgari Solacov, avea prispă cu geamlâc, cândva unică-n Bucureşti, și prăvălii, și pivniţe, și apartamente luxoase pentru negustori cu stare, străini faimoşi, spioni şi revoluţionari din partea asta de lume. Între zidurile sale s-a pus la cale independenţa bulgarilor şi-a românilor, deopotrivă. Liuben Caravelov, liderul revoluţionarilor bulgari din exil a locuit aici, în 1877.

Gheorghe Solacolu, reprezentantul proprietarilor: Aici au avut tiparul cu care tipăreau ziarul Revoluţiei. De aici plecau. Stabiliţi în locul ăsta, am fost singurii care-i puteam ajuta pe fraţii de peste Dunăre.

Porţile de la drumul mare, care lega Târgul Dinlăuntru cu Oborul Moşilor, sunt zăvorâte, acum. Ferestre nu-s. Nici uşi. Din când în când, localnici fără blazon, îi umplu pivniţele cu gunoaie.

Tablele şi placajele maschează mizeria şi paragina. De pe clădirile din jur, se vede însă întregul tablou al dezolării.

Locul e aproape de kilometrul zero al României, dar peisajul pare decupat din celebrele favele brazilene. Acoperişul s-a prăbuşit acum opt ani, între timp şi o parte din pereţi. În 2003, statul român a restituit hanul urmaşilor familiei Solacolu. Moşternitorii spun că au fost la un pas să vândă totul unui bulgar, dar tranzacţia ar fi fost blocată de edili.

Gheorghe Solacolu: În anul 2015, prin intermediul Ambasadei Bulgariei ajunsesem la negocieri finale. Dânsul voia să facă aici un centru cultural bulgăresc. Şi-n momentul în care am notificat Primăria Municipiului Bucureşti de intenţia noastră de a vinde, pentru a-şi exercita dânşii dreptul de preempţiune, dânşii au spus: da, vrem să-l cumpărăm.

Ulterior Ministerul Culturii anunţa un parteneriat cu moştenitorii, şi restaurarea hanului cu fonduri europene. Părţile nu s-au înţeles însă, iar planul a căzut. Primăria Capitalei cunoaşte cazul. Atrage atenţia că... "există riscul desprinderii unor elemente sau chiar prăbuşirea și surparea unei porțiuni dinspre trotuarul pietonal. Există posibilitatea pătrunderii accidentale în subsol, fapt ce prezintă un real pericol pentru trecători.”

Acum s-a mai ivit o şansă. Unul dintre moşternitorii hanului Solacolu şi reprezentanţii Sectorului 2 s-au cunoscut în timpul filmării realizate de echipa Digi24.

Dan Cristian Popescu, viceprimarul sectorului 2: Un parteneriat cu proprietarii, pentru a găsi finanţare pentru renovarea acestui monument. Iar în urma renovării, primăria să folosească parte din clădire pentru servicii publice.

Subiectul va fi dezbătut de Consiliului Local al Sectorului 2 abia după finalizarea expertizei tehnice. Până atunci, Poliţia Locală a Sectorului 2 le-a înmânat proprietarilor hanului o amendă nouă pentru mizerie.