Sfârșitul Primului Război Mondial avea să aducă românilor împlinirea visului de reîntregire a neamului. Cu sprijinul politicienilor, dar și al oamenilor simpli, în aprilie 1918, Adunarea de la Chișinău votează în urale revenirea Basarabiei la patria mamă. Memorandiștii Transilvaneni mai au de luptat însă câteva luni, iar în decembrie 1918 consfințesc visul de veacuri - reîntregirea granițelor vechii Dacii, refacerea României lui Mihai Viteazul.
„Ziua aceasta de 1 Decembrie și votul popular care s-a dat pentru Unire înseamnă încheierea unui proces, încheierea unui proces de făurire a ceea ce avea să se numească România Mare”, spune istoricul Georgeta Filliti.
Sute de mii de români îmbrăcați în costume naționale, purtând tricolorul, s-au adunat cu mic cu mare la Cetatea Alba Iulia. Au venit cu ce au putut, cu trenul, călare, în căruțe sau pe jos, în drumul lor întâlnind resturile armatei germane care bătea în retragere.
La Alba Iulia, pe români îi așteptau liderii lor, printre ei Vasile Goldiș, Iuliu Maniu și episcopul Iulian Hossu. O înregistrare audio istorică a păstrat pentru eternitate vocea episcopului care a rostit la vârsta de 85 de ani ce a spus la 1 decembrie 1918: „Astăzi, prin hotărârea noastră se înfăptuiește România Mare. Una și nedespărțită . Pot fi fericiți toți românii de pe aceste plaiuri. Ne unim pe veci cu țara mamă România.”
„Trăiască România dodoloață!”, strigătul copilului din Lancrăm, a devenit realitate, iar proclamația de la Alba Iulia a fost consfințită juridic de către marile puteri ale vremii prin Tratatul de la Trianon din anul 1920. În această perioadă, ajungea în Transilvania Regele Ferdinand, cel care a decis să urmeze interesele românilor atunci când a intrat în razboi împotriva țării sale natale, Germania. A fost primit cu bucurie de ardeleni.
„Entuziasmul lor să știți că a continuat pentru că, la un moment dat, Regele Ferdinand și Regina Maria au fost în situația să viziteze Transilvania. Ei bine, vizita asta s-a transformat într-un adevărat triumf, dovadă a acestei așteptări pe care au avut-o ardelenii”, mai spune Georgeta Filliti.
Și triumful a continuat în anul 1922, cu încoronarea lui Ferdinand la Alba Iulia ca Rege al României Mari, în uralele a zeci de mii de oameni. Din acest moment, Majestatea Sa a fost numit de istorici Ferdinand Întregitorul. Și totuși: integrarea vechilor provincii în statul român s-a făcut anevoios din cauza diferențelor de mentalitate.
România acelor vremuri a devenit un stat modern și prosper. Din păcate, destinul istoric a făcut ca țara să fie din nou sfâșiată în anul 1940 și mai apoi după 1944 să cadă în negura comunistă.
În anul 1989, după căderea regimului comunist, 1 Decembrie a devenit zi națională.