Povestea celei mai vechi mănăstiri din Ţara Românească

În inima munţilor, într-un vârf de stâncă. Acolo aflăm liniştea şi legenda. Cea mai veche mănăstire din Ţara Românească, Tismana, pare un castel fermecător. Zidurile ei groase nu ascund însă numai frumuseţe şi speranţă: când i-a fost mai greu României, la ea a găsit adăpost. Tezaurul naţional a fost ascuns lângă ea în al doilea război mondial, iar în vremea când ne ameninţau turcii, cultura noastră şi-a sporit puterile la Tismana. Acum, ca fiecare lăcaş de cult din ţară, se pregăteşte să primească mii de credincioşi, la Slujba de Înviere.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Citește și: Mesaje și urări de Paște pe care le poți trimite prietenilor și familiei

Sunt 640 de ani de când răsună toaca în munţii Vâlcanului. Şi totuşi, mănăstirea Tismana pare mai degrabă fortăreaţă decât sălaşul Domnului. Dar nu degeaba a fost cocoţată pe colţul unui munte şi pe marginea unei cascade, ocrotită de ziduri înalte, culmi greu de cucerit şi râuri repezi. Aşa a devenit locul ideal unde îţi protejezi credinţa. Şi tezaurul.

Maria Procopie, maica ghid a mănăstirii Tismana: În al doilea război mondial, din iniţiativa mareşalului Antonescu au fost ascunse la Tismana 212 tone de aur, era tezaurul Băncii Naţonale, în grota muntelui.

Istoria sună bine, legenda şi mai şi. Tismana ar fi fost ridicată de un sfânt care a auzit chemarea divină după 40 de zile de post şi rugăciune. La aproape 700 de ani distanţă de acel moment, mănăstirea păstrează încă nişte comori.

Maria Procopie, maica ghid a mănăstirii Tismana: Păstrăm una dintre cele mai frumoase picturi din Ţara Românească, iniţial pictată monocrom, apoi prima frescă policromă a fost realizată la 1564 de către Dobromir din Târgovişte, aceasta este pictura de care vă spuneam că este una dintre cele mai frumoase.

Peretele altarului de la Tismana este o bijuterie sculptată în stejar la 1766 şi suflată în aur. Icoanele din 1844 au o valoare greu de estimat, iar poveştile miraculoase apar la tot pasul.

Maria Procopie, maica ghid a mănăstirii Tismana: Canale subterane care duceau dincolo de munte. De-a lungul anilor, mănăstirea a suferit cinci incendii, s-a pus întrebarea ce se mai păstrează din vremea sfântului Nicodim, însă săpăturile arheologice au atestat faptul că în principalele ziduri, biserica este cea a Sfântului Nicodim, monument de secol XIV.

Peste 20.000 de oameni trec în fiecare an pe la mănăstirea Tismana. Pleacă de acolo cu speranţe raprinse şi mistere dezlegate.

-Parcă plecăm mai liniştiţi, nu ştim prea multe, dar cu fiecare vizită mai aflăm câte ceva şi parcă o împăcare sufletească, de fiecare dată parcă e ceva nou şi este o emoţie.

Acum, cu câteva zile înainte de sărbătoarea luminată, măicuţele de la Tismana se pregătesc să întâmpine mii de oameni.

Maria Procopie, maica ghid a mănăstirii Tismana: Dorul omului de Dumenzeu, setea lui de lumină, foamea lui de viaţă veşnică, sunt stări sufleteşti care nu pot fi împlinite decât de Învierea lui Hristos.