Despre regizorul Radu Afrim se spune fie că este genial şi spectacolele sale sunt ieşite din comun, fie ca nu are ce căuta în teatru şi că spectacolele sale sunt execrabile. Este evident că, în ce-l priveşte pe artist, cale de mijloc nu există, nu se poate situa într-o zonă călduţă.Stârneşte, provoacă, naşte patimi, dar face totul asumat.
Puţină lume ştie că Radu Afrim a absolvit filologie şi a fost profesor timp de cinci ani sau că a dat la regie după ce a picat examenele de admitere la arte vizuale şi arhitectură. Iar debutul ca regizor nu a fost deloc unul îmbucurător, dimpotrivă, ar fi putut fi unul traumatizant pentru o persoană mai slabă de înger.
De atunci a mai trecut prin multe teatre, a montat multe spectacole, dar nici acum nu îl iubeşte toată lumea. Sunt directori de teatru care nu vor să audă de el, oameni care îl evită sau îl critică vehement.
Radu Afrim nu se sfieşte să pună punctul pe „i” nici când vine vorba despre alţi oameni de teatru. În ce priveşte cronicarii de teatru, războiul său cu ei este unul pe faţă.
Şi ca mulţi alţi artişti, Radu Afrim crede că cel mai mare pericol al zilelor noastre este divertismentul de televiziune, televiziunea, în general, care promovează non valoarea.
Un interviu-eveniment cu Radu Afrim, cu poveştile unor mari spectacole pe care le-a făcut sau le face acum, felul în care este primit şi privit când montează în străinătate sau relaţia sa cu marele dramaturg Caragiale, sâmbătă, ora 20.10, la „Conversaţii esenţiale”, cu Iuliana Ciugulea, la Digi24.