Povestea lui Gheorghe Leonida, românul care a creat chipul celebrei statui a lui Iisus de la Rio
Fotbalul, carnavalul şi Iisus Christos. Sunt pasiunile declarate ale populaţiei Carioca, aşa cum sunt numiţi locuitorii din Rio de Janeiro.
Imaginea care reprezintă, însă, cel mai bine oraşul este cea a statuii Cristo Redentor, sculptura masivă, din beton armat, înaltă de 40 de metri care domină întreaga panoramă a metropolei braziliene.
Pentru cei mai mulţi, impunătoarea statuie de pe muntele Corcovado nu este doar un simplu simbol al Braziliei, ci şi martorul de peste jumătate de secol al celebrului carnaval de la Rio şi al „sportului rege”.
„Să faci o asemenea statuie înseamnă foarte multă pasiune, foarte mult spirit, iar pentru brazilieni care sunt mici ca furnicile la picioarele acestei statui e tocmai ideea asta de a bate o minge care pare frivolă la picioarele unei asemenea imensităţi. Dar până la urmă cumva lucrurile se cuplează mi se pare mie. Adică e granitul acesta, piatra aceasta uriaşă bine înfiptă acolo, şi jos oameni care bat mingea , care cântă, dansează” spune jurnalistul Radu Naum.
În anul 2014, cu ocazia Campionatului Mondial de Fotbal organizat în Brazilia, Rio de Janeiro a devenit destinaţia turistică preferată a microbiştilor din întreaga lume. Iar statuia lui Iisus Mântuitorul, Cristo Redentor, a fost iluminată în galben şi verde la toate meciurile naţionalei Braziliei. Imaginile au făcut înconjurul lumii.
„Acolo totul e legat - credinţa, fotbalul, sunt lucruri care merg împreună. E o vibraţie profundă care le uneşte. E vorba despre fotbal, s-au făcut tot felul de compoziţii din acestea artistice cu acea statuie sau personajul Iisus jucând fotbal chiar la un moment dat încercând să jongleze cu acea minge, au fost tot felul de idei nebune. Totul se întâmplă sub ochii şi sub braţele acestui uriaş şi până la urmă despre asta este viaţa. Adică poţi să fii în fotbal... în secunda asta să fii învingător, în secunda de după să nu mai fii. Cred că într-un fel global fotbalul poate fi asociat acestei imagini a unui Iisus atotputernic şi atotvăzător a ceea ce se întâmplă, nu ştiu dacă aprobator neapărat dar vede şi ţine tot sub mâinile sale, sub îmbrăţişarea sa, inclusiv fotbalul”, mai spune Radu Naum.
Puţini ştiu, însă, că faimosul Iisus din Rio poartă și amprenta unui român. Proiectul statuii a fost iniţiat de doi brazilieni, inginerul Heitor da Silva Costa şi pictorul Carlos Oswald. Însă cei care au realizat statuia au fost sculptorul polonez Paul Landowski şi echipa sa. Unul dintre membrii echipei a fost românul Gheorghe Leonida, căruia sculptorul francez i-a încredinţat sarcina de a modela chipul lui Cristo Redentor.
Criticul de artă Pavel Șușară spune că „Gheorghe Leonida este autorul. Cel puţin o tradiţie orală şi tot felul de informaţii şi scrise, acreditează această idee, că el este autorul capului Christului de la Rio.”
Despre Gheorghe Leonida românii ştiu prea puţin. Născut în anul 1893, în Galaţi, penultimul dintre cei unsprezece copii ai unei familii celebre, Gheorghe Leonida a fost fratele inginerului român Dimitrie Leonida şi al primei femei inginer din lume, Elisa Leonida.
Şi-a făcut studiile de artă la Roma, iar în anul 1925, Gheorghe Leonida s-a mutat la Paris, unde a fost angajat în atelierul sculptorului de origine poloneză Paul Landowski. Avea 32 de ani când a devenit unul dintre artiştii recunoscuţi, din boema pariziană.
„În esenţă primul specific al unui portret al lui Gheorghe Leonida este faptul că nu se înscrie în tendinţa modernităţii, a modernismului de tip brâncuşian, de tip să zicem avangarde, art nouveau şi tot ce mai înseamnă experienţa radicală de materializare a sculpturii aşa cum a făcut-o Brâncuşi. S-a format în ambianţa pariziană, dar în ambianţa pariziană s-au format mulţi şi opţiunile lor sunt foarte diferite. Deci el a făcut această opţiune, nu faptul că a stat la Paris îl determină să meargă pe linia clasică să zicem, pe linia michelangelescă”, mai spune Pavel Șușară.
Recunoaşterea în lumea artei i-a venit odată cu lucrarea „Reveil”, un nud expus la Saloanele de Artă de la Roma şi Paris. De altfel, cea mai mare parte a operelor lui Leonida, din prima perioadă de creaţie, sunt nuduri feminine.
Lucrările lui Gheorghe Leonida au fost apreciate de suveranii României, astfel încât acesta a devenit unul dintre sculptorii oficiali ai Casei Regale. Este şi unul dintre motivele pentru care, în perioada comunismului, operele lui Leonida au fost ferite de privirile publicului, iar numele sculptorului gălăţean, aproape inexistent în lumea artei.
A intrat, însă, în istorie, atunci când a fost cooptat în echipa care a realizat statuia lui Iisus de la Rio. Timp de cinci ani, la propunerea mentorului său, Paul Landowski, sculptorul român a modelat chipul lui Cristo Redentor.
Din nefericire, celebritatea câştigată odată cu participarea la realizarea faimoasei statui a fost curmată de un destin tragic. Întors în ţară, în casa familiei Leonida din Bucureşti, pe strada Salcâmilor, cel care colindase întreaga lume, a murit într-un accident stupid: a căzut dintr-un tei, în timp ce culegea flori.
Tot criticul de artă, Pavel Șușară ne mai spune că „a murit în jur de 50 de ani, în plină forţă, în plină putere de concepţie, de putere de muncă, de putere a imaginarului, de toate. Deci dacă asta ar fi partea care ar indica maturizarea şi opţiunea fermă pentru anumită stilistică, atunci Art Deco-ul ar putea să dea o imagine mult mai dinamică a personalităţii lui Gheorghe Leonida decât nudurile.”
Lucrările lui Gheorghe Leonida sunt piese rare. Puţini sunt colecţionarii care se pot lăuda că deţin o operă de-a sa.
„Nici în muzee nu găseşti la tot pasul lucrări de Gheorghe Leonida. Ceea ce face din el un personaj artistic misterios, însă necunoscut, legenda adevărată cu capul Christului de la Rio şi moartea stupidă toate lucrurile astea creează ingrediente suficiente pentru a identifica o personalitate mai puţin obişnuită, şi asupra căreia interesul să se manifeste din ce în ce mai mult”, a mai adăugat Șușară.
- Etichete:
- digicult
- sculptor
- rio de janeiro
- statuie
- chip
- gheorghe leonida
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News