Perla grădinilor de vară, o ruină
Grădina Capitol, cândva cinematograf în aer liber, se transformă într-o ruină al cărei amplasament din inima Bucureştilor pare numai bun pentru viitoare proiecte imobiliare. Autorităţile nu-şi bat capul cu reabilitarea clădirii de patrimoniu. Şi nici nu oferă explicaţii despre lipsa lor de interes.
Începutul secolului al XX-lea. Într-un Bucureşti boem şi pasionat de frumos, pe strada Sărindar, actuală Constantin Mille, în chiar inima oraşului, se ridică Teatrul Alhambra. O splendidă grădină de vară, construită în stil eclectic. Pe terenul pe care se află acum clădirea era iniţial casa unui medic.
„Ulterior s-a extins cu această grădină de vară, în 1916, construită de arhitectul Nicolae Nenciulescu, iar ulterior, în 1938 arhitecta Henrieta Delavrancea a refăcut faţada de pe Bulevardul Elisabeta şi foaierul de intrare”, a declarat Andrei Racoviţan, membru al organizaţiei Save or Cancel. Henrieta Delavrancea este nimeni alta decât fiica celebrului scriitor Barbu Ştefănescu-Delavrancea. Teatrul, redenumit „Capitol” în 1923, a atras rapid atenţia.
O poziţionare excelentă, o acustică impecabilă şi un ecran imens atrăgeau publicul ca un magnet. Primul mare eveniment a fost chiar în anul inaugurării. Primul film proiectat vreodată pe ecranul teatrului de vară a fost o peliculă franţuzească, „Voiage dans la lune”, de Georges Melies. Era anul 1916. Anii de glorie au coincis cu cei ai bulevardului Regina Elisabeta, din spatele teatrului. Clădirea, care anul viitor împlineşte 100 de ani de la inaugurare, a rămas în picioare după două războaie mondiale, dar a fost aproape să-şi găsească sfârşitul în 1977, când cutremurul a rupt-o în două. „Ulterior s-au făcut câteva modificări, câteva adăugări, chiar şi scările metalice, camera de proiecţie pentru că înainte era teatru de vară, ulterior a fost cinematograf”, a declarat Andrei Racoviţan, membru al organizaţiei Save or Cancel.
De aproape zece ani, printre bălării, cărămizile sparte şi faţada care stă să cadă, un grup de tineri aduce un strop de viaţă cu multă imaginaţie. De câteva ori pe an se strâng şi organizează tot felul de evenimente. Încearcă oarecum să reanime locul. „Ne-am canalizat pe evenimente culturale: lansări de ziar, de teatru, de carte, spectacole de film”, a spus Andrei Racoviţan. Nu lipsesc nici concerte ale tinerilor artişti bucureşteni. Ba mai mult, scena teatrului de vară s-a transformat de câteva ori în decor pentru realizarea unor videoclipuri sau fundal pentru şedinţe foto inedite.
Clădirea aparţine teoretic Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor RomâniaFilm, care ar fi închiriat-o unei firme de la care nu primeşte mai mult de câteva sute de euro anual. Regia nu are banii necesari restaurării, mai ales că ar fi vorba de o sumă imensă. Pentru că este clădire de patrimoniu, grădina de vară trebuie reabilitată împreună cu sala de cinema din spatele ei şi cu cealaltă clădire aflată pe bulevardul Regia Elisabeta. Practic, un ansamblu de trei imobile a căror consolidare şi restaurare s-ar ridica la aproape 5 milioane de euro. Este estimarea unui investitor interesat în trecut de refacerea teatrului. Arhitecţii spun că nici autorităţile locale nu par dispuse să refacă edificiul, deşi acesta este un simbol al Bucureştiului.
„Este o dovadă că cel puţin până acum dorinţa de a face o capitală culturală din Bucureşti este un nor. Nu ştiu dacă e de fum sau de praf. Dar cred că trebuie dovedită prin fapte. Aş spune că Bucureştiul ratează în fiecare zi enorm de multe locuri care ar putea să fie transformate în puncte culturale foarte utile”, a declarat Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Bucureşti. „Evident, cred că ar putea să funcţioneze ca un centru cultural super bine, aceasta fiind şi propunerea noastră, ca acest loc să devină un centru cultural, un hub cultural în care să se întâlnească mulţi tineri cu activităţi conexe şi să producă lucruri interesante pentru Bucureşti”, a spus Andrei Racoviţan. Grădina de vară Capitol este cea mai veche clădire de acest fel din Capitală şi unul dintre puţinele teatre în aer liber care mai există în Bucureşti.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Funcţionale mai sunt doar trei: teatrul din Parcul Herăstrău, Arenele Romane din Parcul Carol şi Teatrul de Vară Mihai Eminescu, fost 23 August, de lângă Arena Naţională. Acesta din urmă este în administrarea Primăriei Sectorului 2 şi în trecut era scenă de concerte pentru trupe precum Cargo, Phoenix sau Iris. În prezent, aici se ţin spectacole folclorice sau diverse evenimente private. Dar destul de discret şi din ce în ce mai rar.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
