În schimb,„traista ciobanului”, „brânca ursului”, „regina nopții”, „ciuboțica cucului” și „rochița rândunicii”, denumirile corecte ale acestor plante, sună normal, fără stângăcii și forțări ale notei care au un scop pozitiv, adică economia de timp, dar au rezultate proaste.
Genitivul și-a început exilul din limbă cu aproape un deceniu în urmă. La început, fenomenul nu a primit atenția cuvenită, dar pe măsură ce au trecut anii, oamenii au început să-și dea seama că se întâmpla ceva neplăcut.
Radu Paraschivescu dă mai multe exeple de „extirpare a genitivului”, pe care o consideră un exemplu de agramatism. Unul dintre ele este cel al unui canal TV de sport care a difuzat un interviu cu Ionel Ganea, pe care l-a numit „antrenor Rapid”.
„Noroc cu majuscula de la Rapid, pentru că altfel aș fi fost convins că domnul Ganea e o persoană expeditivă, care face totul pe fugă, de la toaleta de dimineață la cumpărături și de la sex la antrenamente”, spune Radu Paraschivescu.
El îndeamnă la reabilitarea genitivului.
„Dacă nu o vom face, ne vom trezi într-o zi că ne vom referi la lucrările lui Brâncuși numindu-le Masă tăcere, Poartă sărut și Coloană infinit, în loc de Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana infinitului. Vom citi romanul Neam Șoimărești, în loc de Neamul Șoimăreștilor, ne vom abona la ziarul Eveniment Zi, în loc de Evenimentul zilei. Și va fi ridicol”, spune Radu Paraschivescu.