PASTILA DE LIMBĂ. Originea expresiei „A nimerit orbul Brăila”
Când am mai vorbit despre originea anumitor expresii din limba română, m-am oprit la expresia „a-ţi găsi Bacăul cu cineva", sinonimă cu „a-ţi găsi naşul", adică „a da peste cineva care te înfundă sau care îţi vine de hac", reamintește Radu Paraschivescu. Expresia ca atare nu are relevanţă geografică şi prin urmare nu se leagă de oraşul Bacău sau de împrejurimile lui. Ea are legătură, în schimb, cu limba maghiară, în care „bakó" înseamnă „călău", adică „o persoană însărcinată cu executarea condamnaţilor la moarte".
Radu Paraschivescu vă propune o altă expresie în care apare un nume de oraş românesc. Este vorba de o expresie foarte interesantă, date fiind explicaţiile referitoare la originea ei. Iar expresia este „A nimerit orbul Brăila". Avem de-a face aici cu un enunţ pe care-l folosim când încurajăm pe cineva să ajungă la o destinaţie pe care persoana respectivă se teme că nu o va găsi. („Asta-i bună, cum să nu te descurci? A nimerit orbul Brăila!")
Într-o lucrare despre expresiile româneşti din opera lui Ion Luca Caragiale, doamna Daniela Dascălu, un tânăr filolog de ispravă, citează următoarea frază din textul caragialian Cronica: „Cineva nu trebuie să aibă îndoieli că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila".
Una dintre interpretările mai degrabă fanteziste ale expresiei este că pe vremuri Brăila era singurul oraş românesc port la Dunăre (un lucru fals din capul locului), aşa că nici călătorii obişnuiţi, nici negustorii nu aveau cum să se rătăcească. Se prea poate, numai că, aşa cum subliniază Adrian Bucurescu pe blogul epochtimes-romania.com, dacă acceptăm că existau drumeţi nevăzători, ideea negustorilor orbi şi plecaţi dintr-un oraş în altul e mai greu de acceptat.
O altă explicaţie, de data asta cu iz de legendă, vorbeşte despre un băiat care se naşte orb şi care vrea să ajungă la o apă curgătoare. Un călător îl sfătuieşte să ţină drumul drept, iar băiatul, dându-i ascultare, ajunge la Dunăre şi în acelaşi timp la Brăila.
Explicaţia valabilă (prin aceea că e logică şi realistă) leagă denumirea oraşului Brăila de numele lui Louis Braille, un francez născut la începutul secolului al XIX-lea, la vreo patruzeci de kilometri de Paris. Dotat cu o inteligenţă excepţională, Louis Braille a inventat alfabetul pentru orbi când avea doar şaisprezece ani, după ce, la vârsta de trei ani, orbise din cauza unui accident produs în atelierul tatălui său. După cum se ştie, alfabetul Braille are litere compuse din puncte ieşite în relief, pe care nevăzătorii le pot simţi cu vârfurile degetelor. Există aici un grup fundamental de puncte, cu şaizeci şi trei de combinaţii care se aranjează la rândul lor într-o varietate de feluri, alcătuind litere, numere, semne de punctuaţie şi chiar cuvinte foarte simple, cum ar fi „şi", „un" sau „o".
Cât despre prima atestare a expresiei „A nimerit orbul Brăila", ea se găseşte, după cum ne spune tot Adrian Bucurescu, în „Povestea vorbei" de Anton Pann, apărută în 1847. „Cine întreabă nu greşeşte. Orbul cu întrebarea a nemerit Brăila", scrie Anton Pann în capitolul „Despre învăţătură" din „Povestea vorbei".
Adaug, cu voia dumneavoastră, un amănunt biografic: deşi are naţionalitate română, Anton Pann, adică Antonie Pantoleon-Petroveanu, s-a născut la Sliven, în Bulgaria de astăzi.
Care este legătura dintre alfabetul Braille şi Brăila? Simplu. Nevăzătorii din Ţara Românească ajunşi în librăria de unde puteau cumpăra publicaţii în acest alfabet întrebau „Unde sunt cărţile în Braille?" Cu timpul, „Braille" s-a transformat în „Brăila", printr-un proces de românizare despre care am mai vorbit şi în cadrul căruia „quelle heure est-il?" („cât e ceasul?") a devenit „cheleretă", iar generalul Henri Mathias „Berthelot" a devenit „Burtălău".
La rândul lui, academicianul Alexandru Graur pare să susţină această ipoteză de formare a expresiei „A nimerit orbul Brăila". Citat de Daniela Dascălu, Alexandru Graur e de părere că expresia este forma uşor modificată a enunţului „A cunoscut orbul Braille", adică a reuşit să înveţe alfabetul Braille şi ulterior să citească prin intermediul acestui cod indispensabil persoanelor cu deficienţe de vedere.
Şi fiindcă există şi alte expresii care conţin denumiri de oraşe, vă propun să le studiem împreună săptămâna viitoare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
