PASTILA DE LIMBĂ. "Acronim" sau "acrostih"

Un șofer polonez circula cu TIR-ul pe contrasens, pe A1

Un mal de pământ s-a prăbușit peste patru muncitori

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

Cum îl descrie Sylvester Stallone pe Donald Trump

Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Cazul băiatului mort în Spitalul din Târgu-Jiu: Noi informații contrazic apărarea chirurgului de gardă

Conform dexonline, dar şi altor surse, un acronim este „un cuvânt format din prima sau din primele litere ale cuvintelor care compun o sintagmă, o expresie, un titlu etc.". Acronimul se formează prin simplificare extremă şi poate fi un substantiv propriu scris evident cu majuscule şi cu punct după fiecare literă componentă (C.E.C., respectiv Casa de Economii şi Consemnaţiuni), dar şi o locuţiune adverbială scrisă cu litere mici şi, de asemenea, cu punct după fiecare literă componentă.

Din această ultimă categorie face parte acronimul ş.a.m.d., care înseamnă, fireşte, şi aşa mai departe. Mai merită remarcat că uneori construcţia acronimică poate să preia o literă care nu se află la început de cuvânt, ci în interiorul lui, în poziţie mediană, ca în cazul acronimului ş.cl., care înseamnă „şi celelalte" şi unde „l" se găseşte înăuntrul cuvântului „celelalte".

În general, acronimele sunt denumiri ale unor structuri, organisme şi organizaţii politice, economice, diplomatice, umanitare, educaţionale. Avem, e adevărat, şi cazul substantivului comun „laser", care este de fapt un acronim format din engleză: Light Amplification by the Stimulated Emission of Radiation, adică amplificare a luminii prin emisie stimulată de radiaţii. Cum spuneam însă, cele mai multe acronime reprezintă comisii, consilii, uniuni, sindicate şi altele.

Iată câteva exemple simple de pe vremuri: U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), C.A.P. (Cooperativă Agricolă de Producţie) sau R.S.R. (Republica Socialistă România). Iată şi câteva exemple apărute după 1989: C.N.S.A.S. (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), C.P.U.N. (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională), C.A.D.A. (Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei) sau C.N.A. (Consiliul Naţional al Audiovizualului). În fine, iată şi câteva exemple internaţionale celebre: O.N.U. (Organizaţia Naţiunilor Unite), N.A.T.O. (North Atlantic Treaty Organisation, adică Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord) sau U.N.E.S.C.O. (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation, adică Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură).

Spre deosebire de acronim, un acrostih este „o poezie sau o strofă în care literele iniţiale ale fiecărui vers alcătuiesc un cuvânt (substantiv propriu sau comun) sau o propoziţie". Există îndrăgostiţi care şi-au cântat iubitele în strofe ale căror prime litere le-au compus prenumele şi numele. După cum există amatori de şarade versificate care s-au folosit de acrostihuri. Deşi nu-i frumos să mă autocitez, închei pastila de astăzi prezentându-vă un acrostih pe care i l-am compus poetului Şerban Foarţă la împlinirea unei vârste rotunde (şi vă rog să fiţi atenţi la prima literă a fiecărui vers):

Şoptind discret iluzii-n palindrom,

Eşti preot în altar la Euterpe.

Roteşte-ţi ochii de jupân bonom,

Biruitor în faţa lumii sterpe.

Ai strai şi grai de caravanserai,

Noptatic Lancelot în şei de cai.

Fă mai departe vrăji şi povesteşte

Orice vei vrea oricui va sta s-asculte.

Acvilă, vasilisc, motan sau peşte,

Rămâi ecou în care-atât de multe

Ţimbale se întrec în veşti solare.

Ăst gând aş vrea asupră-ţi să pogoare.