Papirus vechi de 2.500 de ani, la Mangalia

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Violențe la Paris. Protestatari ieșiți în stradă împotriva unei gale pro-Israel s-au bătut cu forțele de ordine

Papirusul era un tip de „hartie” de scris, produs din tulpina unei plante acvatice ce se găsește și acum în Delta Nilului. Extrem de popular în urmă cu mai bine de doua milenii, a circulat în zonele mediteraneană și balcanică, în special în cetățile grecești. În ciuda răspândirii lor însă, extrem de puține au rezistat până în vremuri moderne. Solul umed, continental, le-a distrus înainte de a fi scoase la suprafață.

Papirusul de la Mangalia are mai bine de 2500 de ani și a fost descoperit într-un mormânt din vechea cetate grecească Callatis.

În anul 1959, o echipă de arheologi bucureșteni, condusă de Constantin Preda, a descoperit un mormânt tumular, ce părea deosebit de la primele săpături.

„S-a săpat în continuare și a apărut acest mormânt confecționat din dale mari de calcar, lucrat doar pe fețele interioare. Deasupra erau trei dale de piatră frumos cioplite. Pe aceste dale au fost descoperite dale de grâu, coji de ouă și o coroniță din ceramică aurită”, spune Sorin Colesniuc, fost director al Muzeului Callatis.

Înăuntru se aflau rămășițele unui bărbat despre care specialiștii cred ca era un personaj important al cetații, om de cultură sau politician. Bărbatul ținea între degete un sul de papirus care s-a înnegrit instantaneu la contactul cu aerul. Românii au chemat o echipă de experți de la Moscova.

„Ei au chemat în acea perioadă de la Moscova renumiți specialiști în conservarea și restaurarea papirusurilor”, adaugă Sorin Colesniuc, fost director al Muzeului Callatis.

Mihail Aleksandrovski, cel mai titrat cercetator sovietic al vremii, a încercat conservarea hârtiei înainte de a-l extrage din mormânt. Efortul însă a fost inutil. Documentul s-a „spart” în 150 de bucăți, iar cercetarile ulteriore au scos la iveală doar câteva litere stacojii. Papirusul a ajuns la Moscova unde a fost studiat în profunzime. Au urmat cațiva ani în care toate încercările de a descifra textul au eșuat. Încet-încet, papirusul a fost dat uitării.

Mai mult de jumătate de secol, cercetatori importanți ai României au acreditat ideea ca documentul antic a dispărut.

„După aproximativ o jumătate de secol în care nu s-a mai știut aproape nimic despre soarta acestui papirus, noi am reușit să îl aducem în țară. În această perioadă, în reviste științifice, în ziarele din România au apărut informații că acest papirus s-a distrus și nu s-a putut restaura. Nimeni nu știa unde este. A întrebat pe la muzee, pe la universități, pe la institute de cercetare, nimeni nu știa unde se află. După doi ani am reușit să îl găsim”, afirmă fostul director al Muzeului Callatis.

În anul 2009 însă, fostul director al Muzeului Callatis și o echipă de specialiști români au reușit să recupereze din capitala Rusiei cutiile cu cele 154 de piese din vechiul document. Papirusul nu a fost niciodată expus, însă mormântul în care a fost descoperit poate fi văzut în incinta muzeului din Mangalia.