Monumentele pierdute ale României. Comuniștii nu au reușit să le distrugă, dar am reușit noi în ultimii 25 de ani
Am reuşit însă noi în ultimii 25 de ani ce nu au putut alţii în 45: să le punem pe butuci, să le vandalizăm şi să le distrugem. Proprietarii nu vor sau nu pot să le restaureze, iar autorităţile se declară la fel de neputincioase. Doi tineri din Craiova, însă, şi-au făcut o misiune din a descoperi toate monumentele pierdute din Oltenia, de a le spune povestea şi a-i convinge pe ceilalţi că acestea merită salvate.
Dragoş Andreescu a fotografiat în mai puţin de şapte ani aproape 200 de case vechi, conace şi palate, toate din zona Olteniei. A făcut cercetări şi le-a aflat povestea. Iar dacă la început a fost doar o curiozitate, în timp, s-a transformat într-o pasiune, iar mai apoi într-un proiect. Scopul lui este acela de a promova descoperirea istoriei şi a arhitecturii de altădată.
„Peste 10-20 de ani o să vrea cineva o dată să vadă ce a fost în Oltenia. Noi facem aceste fotografii special pentru arhitecţi în cazul în care vine cineva şi vrea să reproducă sau să restaureze un conac, măcar să vadă cum a fost original. Foarte multe detalii, decoraţiuni, dispar. Dispar în timp, de la uşi până la toate decoraţiunile”, spune Dragoş Andreescu, fondatorul proiectului. Dragoş are 32 de ani şi este grafician. Se ocupă de proiectul „Monumente Pierdute” numai în timpul liber, iar singurul ajutor pe care îl primeşte vine din partea lui Mihai Popescu, jurist de profesie. În fiecare sfârşit de săptămână, tinerii pornesc în căutarea clădirilor abandonate. Iar după ce le află istoria, o publică pe pagina de Facebook, pentru a o face cunoscută. „La început nu a fost un proiect, a fost pura noastră pasiune şi pura noastră prietenie. Mergeam, ne plimbam în weekend şi găseam diverse clădiri de astea vechi pe care le fotografiam şi apoi le studiam puţin detaliile. Am început să ne punem întrebări, am început să căutăm, să studiem. Şi am luat-o pe firul invers, poate de aici şi logo-ul nostru: Unii văd cărămizi, noi vedem istorie”, a spus Mihai Popescu, cofondatorul proiectului.
Tinerii caută prin arhive, prin biblioteci, chiar şi pe internet, documente şi fotografii vechi cu clădirile pe care le descoperă. Pe unele le cumpără, din bani proprii, pentru ca poveştile să fie cât mai complete. Ce îşi mai doresc? Ca proiectul lor să contribuie la salvarea şi la restaurarea acestor construcții prețioase.
„La început toată lumea pare interesată, wow ce super e ce faceţi, şi când merge pe teren şi vede mărăcini, garduri, câini, oameni care nu te lasă să intri să faci 2-3 fotografii, se retrag”, a declarat Mihai Popescu - cofondatorul proiectului. „Asta este şi plăcerea... Asta e şi ideea. Pe lângă faptul că ne ducem în natură, ne plimbăm, şi facem ceva util pentru cei care o să vină după noi”, a spus Dragoş Andreescu, fondatorul proiectului.
În comuna Malu Mare este conacul magistratului Constantin Poenaru, el provine dintr-o veche familie boierească, din zona Olteniei şi a Craiovei. Această familie s-a implicat foarte mult în viaţa socială şi politică din Craiova.
La conacele aflate într-o stare avansată de degradare, cei doi pasionaţi se întorc în fiecare an, în speranţa că vor găsi o schimbare în bine. „Câteva dintre ele care au ajuns în posesia unor oameni de bun gust şi care au văzut potenţialul acestor clădiri şi în prezent şi au investit în ele şi le-au readus farmecul de odinioară sunt foarte ok, dar procentul lor în raport cu a celor de care s-a ales praful de ele, cum este cea din spatele meu este de 1%”, a spus Mihai Popescu, cofondatorul proiectului.
Dragoş şi Mihai încearcă prin toate metodele să schimbe mentalităţi şi să-i convingă pe oameni să se implice în astfel de proiecte. „Noi postăm şi pe forumuri internaţionale poze cu conacele pe care le găsim şi foarte mulţi străini spun wow, cât de frumoase sunt, hai să le cumpărăm... dar de aici până acolo e foarte mult. Majoritatea sunt lăsate special să se distrugă singure”, a spus Dragoş Andreescu, fondatorul proiectului. „Aceste clădiri au fost construite prin banii câştigaţi doar prin agricultura făcută în România. Fac parte din România noastră. Cea de acum 50-70-100 de ani şi vrem să arătăm că dacă s-a putut atunci construi lucru care să dureze, poate că se poate şi acum”, a spus Mihai Popescu, cofondatorul proiectului.
Cu fiecare monument care se pierde, cei doi tineri ştiu că sunt mai aproape de finalul proiectului lor. Nu încetează să spere totuşi că frumuseţea acestor locuri îi va fermeca şi pe alţii şi că într-o zi vor străluci din nou conacele Olteniei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
