Michel Drucker, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști francezi, are origini românești: N-am confundat niciodată cultura cu inteligenţa
Este unul dintre cei mai importanţi moderatori de televiziune din Franţa şi un as al interviurilor cu celebrităţi din întreaga lume.
De-a lungul a peste jumătate de secol de carieră în televiziune, a intervievat sute de personalităţi, de la sportivi, actori celebri, artişti faimoşi, elite din domeniul artelor sau scriitori. Este, pe scurt, portretul jurnalistului care a transformat divertismentul de televiziune în... fenomen mediatic: Michel Drucker.
Şi-a început cariera în anii 60, ca reporter la departamentul sport al canalului RTF, apoi a devenit unul dintre comentatorii oficiali ai celor mai importante meciuri de fotbal din Franţa.
În anul 1966, a fost ales moderator al uneia dintre primele emisiuni de divertisment din istoria televiziunii franceze: TILT. De atunci şi până astăzi, Michel Drucker a prezentat zeci de emisiuni TV şi a realizat sute de interviuri.
Printre emisiunile care i-au adus faima, „Les Rendez-vous du Dimanche”, „Champs-Élysées” sau „Victoires de la musique”.
„Am muncit foarte mult. Îmi plac persoanele care se bucură de popularitate, în sensul larg al termenului. Dar îmi plac şi cei mai puţin populari, tinerii necunoscuţi. În emisiunea mea, am 40 de invitaţi pe an. Asta înseamnă 120 de ore de televiziune pe an şi un total de 100.000 de ore de emisiune de când am început această meserie. Am realizat interviuri cu toţi. Am fost la fel de încântat cu Brigitte Bardot, cu Jane Fonda sau Glenn Close, Francis Ford Coppola, Stallone, de Niro. Mai ales că i-am cunoscut la începutul carierei lor. L-am cunoscut pe Joe Cocker la începuturile sale, pe Jimi Hendrix, Tom Jones, Paul McCartney şi mulţi alţii”, spune Michel Drucker.
Un lucru mai puţin ştiut de fanii săi este faptul că Michel Drucker are origini româneşti. Tatăl său, Abraham Drucker, de profesie medic, s-a născut în satul Davideni, judeţul Neamţ. În anii 30, familia s-a mutat în Franţa. Nu au uitat, însă, niciodată locurile unde şi-au petrecut o bună parte din tinereţe.
Mama sa, Lola Schafler, a păstrat ani la rând, obiecte tradiţionale româneşti, îşi aminteşte Michel Drucker.
Născut în plin război, în anul 1942, jurnalistul francez nu a avut o copilărie uşoară. Puţinele amintiri frumoase din primii ani de viaţă sunt totuşi legate de originile sale româneşti.
„Încă de mic am învăţat că, dintre toate ţările din Europa de Est, România este cea care este cea mai apropiată de Franţa şi de limba franceză. România copilăriei mele înseamnă un pic de limba română, un pic de idiş şi un pic de germană. Dar mai înseamnă şi vioara tatălui meu care era violonist amator deşi era medic, dar, din când în când, obişnuia să cânte pentru că iubea muzica. Îmi amintesc ia mamei mele pentru că mama luase cu ea din România iile. Şi, de fiecare dată când vin la Bucureşti şi văd o ie, am flashback-uri. Mi-o amintesc pe mama cântând la mandolină. Şi apoi, evident, îmi amintesc discuţiile despre România”, povestește Michel Drucker.
Deşi părinţii şi-au dorit ca fiii să exceleze în domenii precum politică, ştiinţă sau literatură, Michel Drucker a decis să urmeze un cu totul alt drum. Pasionat mai degrabă de orele de sport decât de orice altă materie importantă, a renunţat la şcoală din liceu. A moştenit, însă, de la tatăl său o ambiţie de fier şi o incredibilă rezistenţă. Asta l-a ajutat întotdeauna să facă performanţă în absolut orice: de la carieră la hobby-urile personale.
„Parcurg 3000-3500 de kilometri pe bicicletă în fiecare an. Am timp să fac orice, am o memorie bună, muncesc mult, am timp să văd unu sau chiar două filme pe zi, să citesc o carte, cea de pe noptieră, citesc tot ce-mi pică-n mână. N-am nicio clipă de răgaz. Când merg pe bicicletă, ascult radioul. Am timp să mă uit la televizor. Deci nu pierd nicio clipă. Singurul moment când mă detaşez de absolut orice este atunci când mă ocup de pasiunea mea, pilotajul. Sunt pilot de elicopter de 20 de ani, îmi înnoiesc anual licenţa de zbor, iar în acest moment pilotez avioane”, spune Michel Drucker.
Pentru publicul din Hexagon, numele lui Michel Drucker este asociat cu divertismentul de calitate.
El este moderatorul care a adus în casele francezilor, prin intermediul emisiunilor sale, nume celebre din cinematografie şi muzică: Johnny Hallyday sau Sylvie Vartan, Anthony Queen sau Romy Schnider, Serge Gainsbourg sau unul dintre cei mai îndrăgiţi artişti ai anilor 60-70: Claude Francois.
„În emisiunile mele, am încercat întotdeauna să am invitaţi cât mai diferiţi între ei, dar am explicat de ce. De exemplu, într-o emisiune, vin un mare violonist, nişte umorişti, scriitori. Nu mi se pare deloc anormal. Nu mă deranjează ca în aceeaşi emisiune cu Angelina Jolie, George Clooney sau Brad Pitt, să vină şi un umorist, şi un actor francez debutant pe care nu îl cunoaşte nimeni. Nu am considerat niciodată că ceea ce ţine de cultură ar trebui să se adreseze doar elitelor”, declară Michel Drucker.
De altfel, respectul pentru cultură l-a moştenit de la mama sa, recunoaşte Michel Drucker. De aceea nu s-a temut niciodată ca, în defavoarea ratingului, să invite în emisiunile sale oameni de cultură. Pentru Michel Drucker, nu există public care să nu accepte o discuţie de calitate, ci doar moderatori TV care se tem de provocări.
„Nu există nicio incompatibilitate între Premiul Nobel şi Celine Dion. Niciuna. Îl pot avea invitat în platou pe Ilie Năstase şi să vorbesc cu el despre Orient, la fel cum îl pot avea invitat pe Jean d'Ormesson şi să discut cu el despre Mireille Mathieu. Am avut o discuţie cu mama pe tema asta. Mama susţinea că există cultura şi restul. Nu! Totul depinde de cum ambalezi cultura. Eu am renunţat la şcoală la 17 ani şi mi-am făcut cultura mea proprie, adunată de ici-colo. N-am confundat niciodată cultura cu inteligenţa. Există oameni extrem de cultivaţi care nu sunt nişte genii, la fel cum există oameni inteligenţi care nu sunt foarte cultivaţi. Cred totuşi că cei care şi-au creat propria lor cultură sunt cei mai capabili să le vorbească despre ea şi celorlalţi, cu mai multă uşurinţă”, consideră Michel Drucker.
Una dintre întâlnirile memorabile din cariera jurnalistului francez rămâne interviul realizat cu una dintre cele mai controversate figuri feminine din anii 50-60, Simone de Beauvoir. Scriitoare, eseistă şi militantă pentru drepturile femeilor, aceasta a publicat în anul 1949, faimoasa lucrare „Al doilea sex”, considerată Biblia feminismului contemporan.
În viziunea Lolei Schafler, mama lui Michel Drucker, întâlnirea fiului său cu celebra romancieră nu putea avea decât un final tragic. Nu a fost, însă, deloc aşa.
„Mama m-a sunat intrigată, întrebându-mă ce se întâmplă. "Cum adică vine în emisiunea ta Simone de Beauvoir? Ce a apucat-o? Cine a sfătuit-o?" I-am răspuns că habar nu am. M-a întrebat apoi ce o să discut cu ea. I-am spus că mai e o lună până atunci, timp în care am să citesc absolut tot ce a scris Simone de Beauvoir, în metodă accelerată, pe repede înainte. Şi i-am spus că nu am să fiu deloc ridicol”, își amintește Michel Drucker.
„Am întâlnit-o, aşadar, pe Simone de Beauvoir. A fost o întâlnire specială pentru că semăna foarte mult cu mama mea dintr-un anumit punct de vedere. Mi-a spus că nu mă cunoaşte foarte bine dar că mi-a urmărit emisiunea pe care nu o consideră lipsită de etică. M-a întrebat apoi ce studii am. I-am spus că tot ce am e un sac de sport şi că nu am nicio diplomă. A plecat de la emisiune destul de încântată, mi-a trimis câteva vorbe de mulţumire, spunându-mi că am făcut progrese faţă de cum mă ştia. I-am mulţumit frumos”, își mai amintește moderatorul.
Când îţi petreci întreaga viaţă pe platourile de televiziune, dar mai ales când reuşeşti să aduni în faţa ecranelor sute de milioane de oameni din întreaga lume, există o reţetă a succesului. O reţetă care, în cazul celebrului Michel Drucker, are o formulă ce ne face cinste nouă, românilor.
„Părinţii mei, originile mele (n.r. - româneşti) şi Carpaţii. Ştiţi? Tatăl meu a murit la 91 de ani, ar fi putut trăi 100 de ani pentru că avea o inimă sănătoasă dar a făcut un cancer. Era de neoprit. Ne-a transmis energia lui şi mie şi fraţilor mei. Mie mai ales mi-a transmis pasiunea pentru oameni, răbdarea de a învăţa, de exemplu, un cântec de-al lui Johnny Hallyday, puterea de a nu obosi niciodată. Am un moral de sportiv, o calitate de altfel deprinsă la primul meu loc de muncă”, spune Michel Drucker.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
