Istoricul Lucian Boia şi-a amintit perioada comunistă când interesul construirii unei identităţi naţionale era atât de puternic încât nici măcar la meteo nu era permis să se spună că „plouă în Moldova”, ci era preferată formularea „plouă în nord-estul ţării”.
„Eram lector la Facultatea de Istorie în anii '70 – '80 şi eram convocaţi la prelucrări ideologice la Academia Ştefan Gheorghiu. Şi îmi amintesc când unul dintre responsabilii ideologici ne-a spus cu satisfacţie şi cu mândrie: „În sfârşit am reuşit să-i convingem, să-i obligăm şi pe cei care dau informaţiile meteorologice să nu mai folosească numele de regiuni”. Deci nu puteai să fragmentezi România, să spui că plouă sau că ninge în Transilvania, în Oltenia, în Banat. Toate se petreceau în România. Nu mai exista decât România într-o unitate desăvârşită”, a spus Lucian Boia.
„Toate ţin de relaţia în dublu sens dintre români şi ceilalţi (străinii, n.r.). Ceilalţi, atât de numeroşi, pe de o parte au fost priviţi cu interes, apreciaţi, pe de altă parte au stârnit şi nelinişti. Românii, în momentul când şi-au făcut statul naţional, au vrut, într-adevăr, să aibă un stat naţional. Şi un stat naţional înseamnă un stat în care românii să fie cei care dau tonul, iar străinii să se integreze şi, la un moment dat, chiar să se contopească în masa românească. A rămas ceva din atitudinea asta şi după 1989”, a explicat istoricul.
„România s-a românizat. Evreii au plecat, germanii au plecat şi ei, o parte din unguri, de asemenea, au plecat. Minoritatea maghiară e încă prezentă şi e o minoritate importantă, dar e mult mai puţin importantă decât a fost. Procentul ungurilor, din perioada interbelică şi până astăzi, scade deceniu cu deceniu, ca să nu spun an de an”, a mai spus acesta.
Lucian Boia a mai afirmat că proiectul naţionalist din comunism a reuşit.
„În ansamblu, România e românească în sensul etnic al termenului, aproape 90%. Proiectul naţional a reuşit şi în sensul unui procent tot mai mare de români etnici şi în sensul unei apropieri, al unei omogenizări în ce priveşte provinciile româneşti”, a spus istoricul.
„România e astăzi mult mai românescă decât a fost oricând. Asta e o concluzie care trebuie să-i bucure şi pe naţionaliştii noştri. Prea mult trăiesc în istorie şi, adesea, într-o istorie imaginară. Dacă Transilvania aparţine astăzi României – şi nici nu se mai pune problema să nu aparţină României - asta este datorită faptului că românii au fost majoritari în Transilvania”, a completat acesta.
Efectul „românizării” ţării a fost însă acela că a îndepărtat românii de cultura şi civilizaţia europeană.
„S-a petrecut nu numai o românizare a României în vremea comunismului, dar şi o românizare a românilor, în sensul că românii s-au detaşat în mare măsură de sursele europene de cultură şi civilizaţie. Asta a făcut comunismul, a izolat România, chiar în comparaţie cu celelalte ţări comuniste din Europa, mai puţin Albania. A cunoscut o izolare de mai mare amploare, s-a petrecut un soi de insularizare a României. Vechea elită a dispărut aproape cu totul, noua elită, ridicată de comunism, n-a putut să beneficieze nici de modelul elitei vechi, care nu mai exista, şi nici de sursele occidentale de cultură”, a explicat istoricul.
„În felul acesta s-a petrecut o românizare, adică o închidere a românilor în ei înşişi şi o construcţie a unei identităţi culturale şi naţionale reduse la mijloacele proprii. În prezent sunt încă mulţi, prea mulţi români care nu gândesc în termeni europeni, în termenii zilei de astăzi”, a încheiat Lucian Boia.