Legenda locului unde s-ar fi sinucis Decebal

Primele dovezi ale existenţei umane, pe aceste meleaguri, datează din Neoliticul timpuriu. Aici se crede că ar fi murit Decebal. Vorbim despre Cetatea Rupea care între timp şi-a recăpătat strălucirea de odinioară şi care, din 2013, a fost redată circuitului turistic. Cu ale sale ziduri semeţe şi cu arhitectura aparte ce seamănă, întrucâtva, cu o cochilie de melc, Rupea este una dintre cele mai frumoase cetăţi fortificate din Transilvania.

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Prima atestare documentară datează din anul 1324, când saşii din zonă s-au răsculat împotriva regelui Carol Robert al Ungariei şi s-au refugiat aici. La început a fost o fortificaţie mică, ţărănească, folosită drept adăpost în vremuri de restrişte, dar în secolul XV-lea este deja menţionată ca un important centru comercial şi meşteşugăresc în care funcţionau nu mai puţin de 12 bresle.

„Când se intră în cetate, deasupra porţii mari la intrare, este turnul porţii, denumirea dată de la poartă. În stânga, pe colţ, avem în cetate turnul slăninii, de la faptul că saşii îşi depozitau slăninile în turnul respectiv”, spune Adrian Călbează, administratorul cetăţii.

În Antichitate, cetăţii îi spunea Kuholom, un nume care făcea referire la roca de bazalt pe care este construit edificiul. A fost ridicată pe un deal situat la 111 metri înălţime faţă de restul localităţii, iar străjerii putea veghea întreaga zonă.

„Fântâna care deservea cu apă locuitorii cetăţii pe timpul când erau atacaţi şi erau nevoiţi să locuiască în cetate, şi de altfel pe cei care erau permanent în cetate. Fântâna a fost făcută în secolul al XVII-lea, mai bine zis, terminată în 1613 - 1614. Are o adâncime de 59 de metri din care încă mai sunt cu apă 35 de metri. Deci foarte adâncă şi se păstrează izvorul după atâtea sute de ani”, afirmă Adrian Călbează, administratorul cetăţii.

Primele semne ale unei aşezări omeneşti pe aceste meleaguri, sunt, însă, mult mai vechi. Datează din neoliticul timpuriu, din anii 5.500 - 3.500 înaintea erei noastre. Iar legenda spune că acesta ar fi fost locul unde Decebal şi-a pus capăt zilelor.

Din 2013, Cetatea Rupea a reintrat în circuitul turistic.

„De când e cetatea, de la lună la lună numărul turiştilor este în continuă creştere. Lume din toată ţara, şi nu numai, şi din afara ţării vine la Rupea să vadă acest monument istoric pe care am reuşit să îl reabilităm”, declară Nicolae Bărdaş, primar Rupea.

„În anul 2013, se estima să avem un număr de până în 5.000 de vizitatori. S-au depăşit toate aşteptările, am avut 40.000. În decursul celor 5 ani care se vor împlini la vară am avut o creştere continuă înre 12 şi 14%”, spune Adrian Călbează, administratorul cetăţii.

Anul trecut prin porţile Cetăţii Rupea au trecut peste 95.000 de turişti. Preţul unui bilet de intrare este de 10 lei, iar copiii plătesc doar jumătate.