La Craiova va fi dezvelit un bust al eroului național al Albaniei. Cine a fost Skanderberg

Craiova găzduiește în weekend „Zilele culturii albaneze”, ocazie cu care va fi dezvelit și un bust al eroului național al Albaniei, Skanderberg.

La evenimentul cultural de la Craiova, care este organizat de Asociația Liga Albanezilor din România (ALAR), vor participa delegaţii de parlamentari, oficiali locali şi regionali, reprezentanţi ai mediului academic, dar și oameni de cultură şi de presă din Albania, scrie Adevărul.  Manifestările publice vor debuta sâmbătă, la ora 11:00, cu dezvelirea bustului eroului naţional albanez, Skanderbeg (1405-1468), care va fi amplasat în parcul din cartierul Rovine, cu sprijinul Primăriei Craiova.  

Nu întâmplător a fost ales acest loc pentru amplasarea bustului eroului albanez, a explicat pentru Digi24.ro deputatul Bogdan Alin Stoica, membru al grupului parlamentar al minorităților naționale, reprezentând ALAR. Rovine are o rezonanță istorică aparte și pentru lupta românilor pentru apărarea patriei, spune deputatul. În plus, prin fața parcului trece bulevardul care se numește „Nicolae Iorga”, or istoricul român are, la rândul său, un bust în orașul albanez Sarandë. Albanezii îi sunt recunoscători lui Nicolae Iorga pentru contribuția pe care și-a adus-o în clarificarea istoriei albaneze. El este cel care a descoperit cel mai vechi text scris în albaneză, iar prelegerile lui au servit fruntașilor luptei albaneze pentru independență din 1912, a explicat deputatul Bogdan Alin Stoica.

Bustul lui Skanderberg este amplasat cu sprijinul Primăriei Craiova, iar momentul are o semnificație aparte pentru comunitatea albaneză: este anul omagial Skanderberg în Albania, pentru că se împlinesc 550 de ani de la moartea eroului. Skanderberg, la fel ca Ștefan cel Mare sau Iancu de Hunedoara, a fost denumit de papalitate „atletul lui Hristos” pentru că a pus stavilă invaziei otomane, a arătat deputatul Bogdan Alin Stoica.

Reprezentantul comunității albaneze a explicat pentru Digi24.ro și de ce a fost ales orașul Craiova pentru amplasarea bustului lui Skanderberg. Zona Oltului a fost poarta de intrare a migrațiilor albaneze pe teritoriul românesc atunci se refugiau din calea invadatorilor.

Cine a fost Skanderberg?

Gerge Kastrioti sau George Castriotul în românește, cunoscut sub numele de Skanderbeg, a trăit între anii 1405 și 1468 și este cea mai proeminentă figură din istoria Albaniei, fiind considerat eroul național al acestei țări și al poporului albanez. A fost un nobil albanez și comandant militar, care a servit timp de 20 de ani în Imperiul Otoman (1423–43), apoi Republica Venețiană (1443–47) și apoi, până a murit, Regatul de Neapole.

Skanderbeg era membru al familiei nobiliare Kastrioti, părinții lui fiind prințesa Voisava (de origine sârbă, membră a dinastiei Brancovici) și nobilul Gjon Kastrioti (de asemenea cu origini sârbești).

Crescut la curtea otomană a lui Murad al II- lea, el a condus în cele din urmă o rebeliune împotriva Imperiului Otoman în teritoriile de astăzi ale Albaniei și Macedoniei.

Skanderbeg dezertează de pe câmpul de luptă de la Varna, în 1443, și falsificând documente de liberă trecere, ajunge în Albania la cetatea Kroja. Eliminând garnizoana de aici și ocupând și alte cetăți, Skenderbeg declanșează lupta de eliberare a poporului albanez de sub dominația otomană. Profitând de avantajele oferite de relieful muntos, albanezii surprind în ambuscade mai multe armate otomane. Sultanul însuși înfrânt și hărțuit de albanezi oferă o pace condiționată, pe care Skanderbeg o respinge (1450).

Niciun alt european nu reușise să obțină o victorie în fața turcilor cu excepția lui Mircea cel Bătrân, scrie descoperă.ro.

Ocupat cu preparativele de cucerire a Constantinopolului, Mahomed al II-lea nu mai trimite oști, dar în 1463 sultanul îl trimite spre a pacifica regiunea pe marele demnitar albanez, fost ienicer, Balaban Badera. Acesta va fi înfrânt cumplit de două ori. Albanezii obțin o a treia victorie la Tirana, pe râul Argilata.

Apoi, campania în fruntea căreia se află însuși sultanul, din 1465, va fi hotărâtoare, turcii recucerind în doi ani toate cetățile pierdute (exceptând Croja).