Istoria zbuciumată a ultimei biserici pictate de Nicolae Tonitza
Istoria lăcaşului de cult este una zbuciumată. Biserica a fost transformată în decursul anilor în grajd, depozit, spălătorie şi mai apoi i s-a dat şi foc.
A rezistat, însă, iar azi, oamenii încă îi pot admira frumuseţea. Povestea lăcaşului de cult începe în urmă cu un secol, atunci când edilii Constanţei au decis să extindă oraşul. Primul lucru la care s-au gândit a fost atunci să construiască o biserică la marginea urbei, fără să știe că, peste timp, acolo va fi centru. „Biserica a fost folosită din păcate în alte scopuri. Nu era sfințită în circuitul liturgic și atunci a fost și depozit. Sigur, cei care ocupau atunci zona au folosit-o, bine poate nu neapărat ca s-o batjocorească, ci pentru că nu aveau spațiu”, a spus preotul Radu Horiceanu. După terminarea războiului, s-au reluat lucrările la biserică, iar în 1930, la 15 ani de la punerea pietrei de temelie, Nicolae Tonitza primește oferta de a picta biserica Sf. Gheorghe.
„A făcut o pictură frumoasă alături de colegii săi. Era un grup de pictori mai ales moldoveni cu care a pornit în această întreprindere. Era o modalitate, pe deoparte de a lucra, pe cealaltă parte de a-şi întregi veniturile de pictor bine cunoscut în epocă”, a spus Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă Constanţa.
În scurt timp, în echipa lui Tonitza apar neînțelegerile, legate tocmai de banii pe care-i primea fiecare. „Anii 1931 și 1932 sunt anii în care grupul celor patru nu are expoziții din pricina faptului că Nicolae Tonitza se află la Constanța, de obicei în conflict cu părintele și cu multă lume, nu pentru că Tonitza ar fi fost o persoană conflictuală, ci din cauză că neînțelegerile survin în echipă”, a explicat Doina Păuleanu.
Rezultatul a fost că, în 1931, Nicolae Tonitza părășește Constanța și proiectul la care se angajase după ce a terminat doar pereţii interiori. Din păcate, din acel an nimeni n-a mai făcut nimic, decenii la rând.
„Anul trecut am primit niște bănuţi, poate ne ajută Dumnezeu și anul acesta să mai primim tocmai pentru a scoate la lumină ceea ce se află în spatele acestei pelicule de fum care împiedică să se vadă ceea ce este cu adevărat chiar frumos”, a spus preotul Lucian Săftescu.
De 100 de ani, predicile ţinute aici de preoţi au ajutat şi au luminat gândurile şi sufletele enoriaşilor. Harul lor și istoria impresionantă a edificiului au făcut ca sfântul lăcaş de cult să fie foarte iubit de constănţeni. Lăcaşul de cult care poartă hramul Sfântului Gheorghe este situat în centrul municipiului Constanţa, pe Strada Romană, la numărul 12.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
