La două luni de când lucrările ar fi trebuit să fie gata, Hanul Gaboveni e tot înconjurat de schele şi muncitori. Reprezentanţii Primăriei au însă o explicaţie.
„Asta a fost cumva groaza noastră, Constructorul având termenul 30 decembrie se va grăbi şi să nu iasă vreun lucru prost, am preferat să apăs pe pedală şi să zic mai uşor. Mai bine mai uşor decât să ne grăbim să facem prostii”, a spus Mihaela Păun, director ARCUB.
Lucrările au început în martie 2012. Hanul era atunci o ruină, astfel că pereţi întregi au fost ridicaţi din nimic.
„Imobilul face parte din categoria clădirilor tip pasaj, cu caracter comercial tip pasaj format din patru corpuri dispuse în jurul unei curţi interioare. Ideea de bază a intervenţiei de restaurare este păstrarea substanţei originale a construcţiei. A fost preferat o soluţie structurală pe bază de elemente metalice în defavoarea betonului”, a explicat Adina Ioniţă, şef de şantier.
La începuturile sale, Hanul Gabroveni a fost un centru comercial pentru negustori. Istoricii spun că Hanul Gabroveni a fost construit după anul 1847, dar nu se ştie cu exactitate vechimea imobilului. Primul proprietar a fost Tudor Hagi Tudorache, unul dintre cei mai renumiţi negustori ai secolului al XIX-lea.
Actuala clădire înglobează, însă, fragmente ale unor clădiri anterioare, construite în anii 1700, ceea ce face ca Hanul Gabroveni să fie una dintre cele mai importante clădiri istorice din Capitală. După reabilitare, va deveni un centru cultural, sediu al Centrului de proiecte culturale al Municipiului București. Va avea sală de spectacole, de dans, spații de expoziții, birouri, dar și o cafenea.
Proiectul stârnește, însă, și critici.
„Au mai fost reabilitări în centrul istoric, dar nu există un concept de reabilitare urbană pentru zona istorică a Bucureştiului, cum nu există nici pentru alte centre istorice din România”, a spus Valentin Ionescu, consultant de management.
Reabilitarea și consolidarea Hanului Gabroveni a costat opt milioane de euro. Trei sferturi din această sumă a fost acoperită de primăria Capitalei, iar restul de Ministerul Culturii.