Câţiva tineri din Capitală, pasionaţi atât de artele vizuale, cât şi de arhitectura de epocă, au găsit calea ideală de compromis: ei creează acum aşa-numitul graffiti legal. Un stil care, deocamdată, în Bucureşti reprezintă doar excepţia de la regula generală a vandalismului.
Zidurile pot fi mediul ideal pentru a transmite mesaje de tot soiul - de asta i-au convins 15 tineri, studenţi la arte sau la grafică, pe proprietarii mai multor clădiri şi pe responsabilii din Ministerul Culturii.
„Pe o clădire care arăta destul de rău în primă fază se poate aduce un desen, o operă de artă care să îi dea culoare”, spune Andreea Cazan, reprezentantul artiştilor vizuali.
Artiștii au însă o limită: ei refuză să se asocieze cu vandalii care colorează la întâmplare pereții clădirilor istorice.
Din păcate, există o graniţă foarte fină între arta urbană şi vandalizarea monumentelor istorice. Spre exemplu, clădirea facultăţii de arhitectură este murdărită frecvent de astfel de mesaje care nu au nicio legătură cu arta, fie că este vorba de artă convenţională sau contemporană.
Graficienii spun că mulţi desenatori îşi lasă numele pe ziduri doar pentru a căpăta notorietate.
Astfel de semnături sunt cele mai frecvente forme de grafitti din Bucureşti. Prin intermediul lor, autorul doreşte să fie recunoscut şi îşi exprimă revolta faţă de autorităţi.