Dosar de mântuială: România a ratat şansa de a introduce operele lui Brâncuşi în patrimoniul UNESCO

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis

România vrea de 24 de ani să introducă în patrimoniul mondial Masă Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului şi Aleea Scaunelor. Abia în 2011 autorităţile au început să pregătească un dosar pentru candidatură, iar actele au ajuns anul trecut la o comisie de analiză ce lucrează pentru UNESCO.

În ciuda timpului îndelungat, statul român nu a fost convingător. Argumentul că operele lui Constantin Brâncuşi pot fi comparate cu alte monumente ale Mişcării Moderniste din Patrimoniul Mondial nu i-a impresionat pe specialişti.

„Relevanţa acestor monumente celebre, faţă de ansamblul de sculpturi din Târgu Jiu este, în cel mai bun caz, superficială. Nu au fost îndeplinite condiţiile de autenticitate şi integritate pentru întreaga serie ca un memorial”, a venit răspunsul oficial.

În consecinţă, Ministerul Culturii a decis retragerea dosarului, pentru a-l îmbunătăţi.

„Dacă nu s-ar fi luat decizia de a retrage dosarul, iar acesta ar fi fost respins, am fi riscat ca opera lui Constantin Brâncuşi să nu fie inclusă vreodată pe Lista Patrimoniului Mondial”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Trei instituţii din România au pregătit documentaţia: Primăria Târgu Jiu, Ministerul Culturii şi Institutul Naţional de Patrimoniu. Autorităţile de la Târgu Jiu admit că dosarul de candidatură putea fi mai bine scris.

„Instituţiile care au fost implicate în alcătuirea acestui dosar ar fi trebuit să aibă o mai bună comunicare, inclusiv cu mass-media, prin care să explice demersurile făcute, documentele întocmite şi raporturile pe care le-a avut cu comitetul UNESCO”, spune Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Cultură Constantin Brâncuşi.

„E o mare nedreptate care i se face lui Brâncuşi. Din jurul lui Brâncuşi trebuie eliminată mediocritatea”, afirmă Paul Popescu, critic de artă.

Din România, pe Lista Patrimoniului Mondial se află Mănăstirea Horezu din Vâlcea, Delta Dunării şi câteva dintre bisericile din nordul Moldovei.