Dan Alexe: Dacopatia este un substitut de identitate. Românii se împăunează cu o mitologie total inventată
„O carte despre români și obsesiile lor, o carte care se ia la harță cu miturile mai vechi sau mai noi, le zguduie, la demontează și reușește în același timp să fie ludică, amuzantă, să nu sune prețios sau pretențios”, așa a prezentat Luca Niculescu volumul "Dacopatia şi alte rătăciri româneşti", scrisă de Dan Alexe.
În continuare, autorul volumului spune în opera sa că „dacopatia este cea mai barocă rătăcire a României de azi”.
„Dacopatia este un substitut de identitate, o identitate de împrumut de pripas. Pe mine, ca român netrăitor aici, mă rănește să descopăr o identitate falsă de câte ori mă întorc aici sau de câte ori intru în contact cu atmosfera culturală actuală”, a spus Dan Alexe, autorul cărții "Dacopatia şi alte rătăciri româneşti".
„Mitul acesta este o suprapunere de pături mitologice, aici intră continuitatea care obsedează cultura română. Continuitate pe care, din păcate, astăzi foarte multă lume începe să o vadă ca pe ceva biologic, ceea ce mie îmi dă fiori. Obsesia cu biologicul știm foarte bine din istorie la ce duce, pentru că identitatea nu se poate baza pe ADN, identitatea nu este una cromozomială sau conținuă în sânge, ea este culturală, lingvistică și se poate schimba, adapta sau împrumuta. Pe când ceea ce noi vedem ca pe un filon mistic, care urcă din timpuri imemoriale, dintr-o istorie aurită, este ceva nociv”, a mai spus Dan Alexe.
Despre miturile că limba latină provine din dacă sau că dacii sunt cei care au creat Roma, Dan Alexe spune că au fost povești marginale pentru o vreme.
„Și aici s-au suprapus niște pături intelectuale, lingvistice, mitologice. Știm de unde a pornit întreaga istorie, găsim și la Hașdeu niște elemente deja premergătoare acestei obsesii naționale. Părintele spiritual al derivei este acel Densușianu, un notar de provincie, lipsit de orice pregătire lingvistică, care a scris o magmă dementă, de necitit de fapt, care este luată în mod serios astăzi, din păcate. După aceea a venit întreaga mitologie mistică, sumbră, interbelică, legionarismul, ortodoxia. Iar comunismul la rândul lui a încurajat o asemenea derivă prin protocronism”, a subliniat el.
Dan Alexe a adăugat că a încercat prin cartea lansată zilele acestea la Bookfest să arate în ce măsură acel trecut mitologic căruia i s-a dat consistența realității este lipsit de orice fundament. Scriitorul a mai spus că unor simple formulări retorice li se acordă o prea mare importanță, dând ca exemplu pe Cezar în „De bello Gallico” care spunea despre belgi că sunt cei mai viteji dintre celți.
„Identitatea șovăielnică a națiunilor mici”
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Dan Alexe a vorbit și despre faptul că mai multe națiuni se laudă că au fondat Roma: dacii, georgienii și albanezii. Întrebat cum e posibil acest lucru, el a răspuns: „E vorba de identitatea șovăielnică a națiunilor mici, a națiunilor mici care nu se asumă”.
„Există alte națiuni mici, de pildă slovenii. Slovenii nu sunt triști că nu au produs genii, că nu sunt la originea lumii, că nu au fondat focul... Au avut niște lingviști, niște oameni politici și actualmente au un filozof clown - Slavoj Žižek. Le ajunge. Pe când noi trebuie să ne împăunăm cu o mitologie total inventată și pentru că un într-un fel știm că este inventată, că de aici vine îndârjirea în a convinge, ne e și rușine. Dar această obsesie cu un trecut mitologic este, de fapt, apanajul tuturor popoarelor din Balcani, iar la unii – cum sunt macedonenii – a devenit ideologie oficială”, a menționat scriitorul.
Întrebat ce poate fi făcut ca să scăpăm de acest curent, el a spus că „ar trebui să avem șansa unui complex de circumstanțe care ar include și descoperirea a unor inscripții autentice într-o limbă verificabilă”.
În cartea sa, Dan Alexe susține că pe un teritoriu atât de vast precum cel al României de azi nu era posibil ca la acea vreme să se vorbească o singură limbă.
„În istorie, diversitatea este regula. Dialectele grecești antice erau atât de diferite încât unele dintre ele nu erau comprehensibile. La fel, în Italia se vorbeau foarte multe limbi de origine diverse – etrusca, greaca, osca, umbriana. Latina era doar limba unui târg care a avut o poziție strategică și asta i-a dat o șansă istorică. Doar un imperiu samavolnic, cu mijloace moderne poate impune o uniformizare. Asta a făcut Roma și e documentat și vedem foarte bine, au construit drumuri, au pus piatră”, a subliniat el.
Despre existența unei limbi dacice, acesta a spus că putea exista.
„Putea exista un conglomerat de limbi apropiate sau de dialecte suficient de aproapiate ca să poată fi mutual pe înțeles, dar nu putea exista o limbă oficial literară. În primul rând, oamenii ăia nu scriau, nu aveau administrație, nu existau orașe, nu existau drumuri. Cum poți avea o administrație centralizată și o limbă unică când tu nu poți comunica dintr-un târg în altul?”, a argumentat Dan Alexe.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
