„„Moartea lui Siegfried” este o carte în patru părţi care nu poate fi interpretată ca roman istoric decât de un cititor neatent, grăbit sau nepriceput. Există totuşi un cadru şi chiar o osatură istorică. Romanul începe cu execuţia condamnaţilor din lotul Nuremberg, de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Se încheie cu sfârşitul sugerat al unui ziarist american care asistă la execuţii. Însă temele de discuţie pe care le propune Octavian Soviany în „Moartea lui Siegfried” sunt cu totul altele, iar printre ele se numără şi tema eredităţii”, spune scriitorul Radu Paraschivescu.
„Vedem felul în care ereditatea funcţionează, felul în care se varsă complexe, vinovăţii, spaime, angoase, dintr-o generaţie în alta. De la bunic la tată şi de la tată la fiu”, mai spune Radu Paraschivescu despre romanul „Moartea lui Siegfried”.