CARDINALII ROMÂNIEI. Lucian Mureşan, preotul ilegalist

Succesorul cardinalului Alexandru Todea în fruntea Bisericii Române Unite cu Roma este Lucian Mureşan. Eminenţa Sa este astăzi singurul cardinal român în viaţă şi trăieşte în mare discreţie la Blaj.

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Recenta demisie a Papei Benedict al XVI-lea a atras atenţia presei româneşti asupra singurului cardinal român în viaţă, Preafericitul Lucian Mureşan, creat cardinal de Papa Benedict al-XVI-lea în timpul Consistoriului din februarie 2012. O figură puţin cunoscută presei, trăind retras în palatul mitropolitan din Blaj, Preafericitul Lucian are o istorie demnă de un roman. 

Lucian Mureşan s-a născut lângă Baia Mare, în 1931, într-o familie cu 10 copii. După liceu, a urmat şcoala de ofiţeri de aviaţie de lângă Sibiu, activând apoi scurtă vreme în batalionul de aviaţie de la Craiova. După numai trei ani, în 1954, apartenenţa sa la o biserică interzisă a făcut să fie lăsat la vatră.

Încăpăţânarea cu care a dorit să devină preot l-au făcut în repetate rânduri să rămână fără serviciu sau să ajungă să lucreze ca muncitor necalificat într-o carieră de piatră, asta după ce, în 1959, a fost forţat de Securitate să abandoneze studiile de teologie începute cu patru ani înainte la Seminarul Romano-Catolic din Alba Iulia.

A slujit 26 de ani în clandestinitate

Lucian Mureşan a ieşit la pensie în 1990 de la Întreprinderea de Drumuri şi Poduri Maramureş, unde a lucrat aproape 30 de ani. Dar, în secret, avea deja 26 de ani de preoţie. El a fost hirotonit în clandestinitate, în anul 1964, de episcopul Ioan Dragomir de Maramureş, succedându-i, tot clandestin, la conducerea acestei dieceze în 1986.

A fost consacrat episcop la Roma şi numit oficial titular de Maramureş abia în1990, după ce Biserica Greco-Catolică a reintrat în legalitate.

În 1994 a fost desemnat să îi urmeze lui Alexandru Todea ca pastor al întregii Biserici Române Unite cu Roma.

Din 2005 a devenit arhiepiscop major, an în care Papa Benedict a ridicat rangul Bisericii Române Unite cu Roma, recunoscându-i importanţa şi rolul istoric şi aducând-o aproape la picior de egalitate cu o patriarhie catolică. Biserica Română Unită are un sinod propriu şi deciziile sunt luate de acesta, fiind doar ratificate de Roma.