Cămașa cu mânecă răsucită, ia de două sute de ani

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Silviu Ilea, cercetător, Muzeul Ţăranului Român: „Este o camașă foarte ciudată, ținută în uz pe la sfărșitul sec XV, XVI. Ciudățenia ei consta în modul de alcătuire a mânecii. Latul de pânză era retezat pe diagonală şi, prin petrecere succesivă se realiza această mânecă pornind din altiţă, cu o lungime cam de un metru jumătate spre doi.

Fie că a fost cumpărată din zona Vrancei, Făgăraşului sau a Musceului, cămaşa cu mâneca răsucită era cusută de femei din familii bogate, de oieri sau de negustori.

Silviu Ilea, cercetător, Muzeul Ţăranului Român: „Principalul ei scop era fala. Gospodina trebuia să arate că are material mult, că are timp să brodeze foarte mult la o astfel de mânecă.

Firul metalic din broderie, care imita aurul, era arătos şi extrem de scump în acea perioadă. Negustorii evrei îl aduceau din Viena, din magazine dedicate uniformelor militare.

Silviu Ilea, cercetător, Muzeul Ţăranului Român: „Pânza trebuia ţesută, trebuia albită, având în vedere că este o pânză cu urzeală din bumbac şi beteală din in. Apoi se croia, broderia trebuia să dureze între trei, patru şi cinci luni. Și mai ales se broda iarna.

Cămaşa cu mânecă răsucită a devenit obiect de tezaur de la începutul secolului trecut, după ce Alexandru Tzigara-Samurcaş a hotărît să o aducă la Bucureşti. A rezistat câtorva schimbări politice şi a supraviețuit celor două războaie.