Cămașa cu mânecă răsucită, ia de două sute de ani

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Silviu Ilea, cercetător, Muzeul Ţăranului Român: „Este o camașă foarte ciudată, ținută în uz pe la sfărșitul sec XV, XVI. Ciudățenia ei consta în modul de alcătuire a mânecii. Latul de pânză era retezat pe diagonală şi, prin petrecere succesivă se realiza această mânecă pornind din altiţă, cu o lungime cam de un metru jumătate spre doi.

Fie că a fost cumpărată din zona Vrancei, Făgăraşului sau a Musceului, cămaşa cu mâneca răsucită era cusută de femei din familii bogate, de oieri sau de negustori.

Silviu Ilea, cercetător, Muzeul Ţăranului Român: „Principalul ei scop era fala. Gospodina trebuia să arate că are material mult, că are timp să brodeze foarte mult la o astfel de mânecă.

Firul metalic din broderie, care imita aurul, era arătos şi extrem de scump în acea perioadă. Negustorii evrei îl aduceau din Viena, din magazine dedicate uniformelor militare.

Silviu Ilea, cercetător, Muzeul Ţăranului Român: „Pânza trebuia ţesută, trebuia albită, având în vedere că este o pânză cu urzeală din bumbac şi beteală din in. Apoi se croia, broderia trebuia să dureze între trei, patru şi cinci luni. Și mai ales se broda iarna.

Cămaşa cu mânecă răsucită a devenit obiect de tezaur de la începutul secolului trecut, după ce Alexandru Tzigara-Samurcaş a hotărît să o aducă la Bucureşti. A rezistat câtorva schimbări politice şi a supraviețuit celor două războaie.