Bonton. Casele de târgoveț, o istorie de peste 200 de ani

Asigurau dezvoltarea economiei şi erau tot timpul la curent cu noutăţile vremii. În secolele 18-19, târgoveţii erau cei care ţineau legătura cu Orientul. Au construit trainic şi cu gust, iar astăzi, două dintre cele mai vechi case de locuit din România sunt casele de târgoveţ de la Bucureşti şi Ploieşti. Le aflăm poveştile, duminică, de la ora 17:30, la emisiunea Bonton.

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

Noi informații cutremurătoare în cazul băiatului mort la spitalul din Târgu-Jiu

Postul Crăciunului a devenit un lux. Cu cât s-au scumpit legumele față de anul trecut

Meteorologii anunță vreme caldă

Un șofer polonez circula cu TIR-ul pe contrasens, pe A1

Un mal de pământ s-a prăbușit peste patru muncitori

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

Calea Şerban Vodă din Bucureşti este una dintre cele mai vechi străzi ale oraşului. Pe vremuri, era singura arteră care făcea legătură între Piaţa Unirii şi Şoseaua Giurgiului, aşadar locul prin care treceau mărfurile, tendinţele şi noutăţile.

Iozefina Postăvaru - cercetător ştiinţific la Institutul Naţional al Patrimoniului: Comerţul era cel care asigura circulaţia informaţiei. ---este motivul pentru care târgoveţii, această categorie sunt un factor de mobilitate şi de progres în economia unui loc, a unei ţări.

Se ştie despre târgoveţi că erau cei care asigurau bunul mers al economiei. Unii dintre aceştia erau meşteri, alţii doar comercianţi, dar cu toţii îşi doreau acelaşi lucru: să lase ceva în urma lor. Ceea ce s-a şi întâmplat, pentru că astăzi cele mai vechi case din Bucureşti şi din Ploieşti au fost construite de aceştia.

Iozefina Postăvaru - cercetător ştiinţific la Institutul Naţional al Patrimoniului: Era partea progresistă a societăţii, cei care aveau o mobilitate mai mare decât a celorlalţi oameni, era o burghezie la începuturile ei, anunţa Bucureştiul modern această categorie.

Bogdan Voicu - muzeograf: Nu încape îndoială că cei care au ridicat această frumoasă locuinţă au fost meşteri români, pe atunci existau chiar arhitecţi fără diplomă, adevăraţi artişti ai arhitecturii. Chiar dacă nu le cunoaştem numele ei au lăsat în urmă o locuinţă extraordinară, pot să spun unicat în peisajul urban al târgurilor ţării.

Aflaţi duminică, de la 17:30, la emisiunea Bonton, poveştile unor case construite pentru viitor.