Zahărul: cum trebuie consumat ca să nu ne îngrășăm

“Mi-e poftă de ceva dulce.” “Aș mânca un desert bun.” Te servesc cu o bomboană de ciocolată.” Aceste afirmații sunt frecvente în perioadele de stres la serviciu, la aniversări, la trecerile dintre anotimpuri, cu astenie, sau când ne relaxăm seara, după o zi istovitoare. Ce au în comun multe dintre obiceiurile alimentare antistres? Zahărul, unul dintre cele mai înfierate ingrediente din industria alimentară. Iar în ultimii 50 de ani, industria a profitat din plin de apetitul oamenilor pentru starea de bine obținută rapid și a făcut din zahăr o prezență permanentă pe etichete.

“Din zahăr facem grăsime. Noi nu putem să depozităm zahăr. Singura formă de depozit a zaharurilor este glicogenul care rămâne la nivelul mușchilor și ficatului pe o perioadă limitată de timp și apoi, se transformă în grăsime. Așa că, sursa principală a grăsimilor este zahărul. Zahărul este prezent în aproape toate alimentele, tocmai de aceea sugerez pacienților mei să citească eticheta produselor înainte de a le cumpăra. Dacă vor cumpăra un produs neetichetat, ceea ce e puțin probabil, dar se mai întâmplă, trebuie să cunoască ce conține acel produs. De exemplu, mierea sau o prăjitură: trebuie să știm că o prăjitură conține atât zaharuri, cât și grăsimi. Chiar dacă vom consuma o prăjitură fără zahăr, trebuie să fim conștienți că ea conține grăsimi. Deci nu scăpăm de îngrășare dacă alegem să consumăm în exces dulciuri, cu sau fără zahăr”, avertizează medicul Florin Ioan Bălănică, cel care tratează zilnic pacienți cu exces ponderal.

Zahărul este prezent peste tot: în cafea, ceai, sucuri, dulciuri, produse de patiserie, pâine, chiar mezeluri. Este nelipsit în multe conserve și rețete de tot felul. Fie că este alb, fie că este brun, zahărul este glucoză cu același număr de calorii: 4 pe gram. Dacă vi se pare totuși puțin, specialiștii vă sfătuiesc să faceți un calcul simplu și să vedeți dacă vă încadrați în cantitatea optimă de glucide pe care le puteți consuma într-o zi.

“Dacă luați un carnețel sau notați în telefonul mobil ceea ce ați consumat într-o zi, veți avea deseori surpriza să constatați că ați consumat cel puțin dublul cantității de zahăr optime pentru o persoană. O persoană care dorește să aibă o stare bună de sănătate are nevoie de 60 de g de zahăr pe zi, dacă este bărbat, și de 40, 50 de grame de zahăr pe zi, dacă este femeie. Dacă depășim aceste cantități, vom lua în greutate fără dubiu. Există foarte multe ghiduri și foarte multe orientări: e bine să le citim, să ne informăm, dar din experiența clinică vă spun că a rămâne normoponderal înseamnă să nu depășim aceste cantități. O persoană care nu este atentă la dietă și greutate poate ajunge să consume chiar dublul acestei cantități, 100, 120 de grame de zahăr pe zi”, completează specialistul în medicina stilului de viață.

Zahărul se mai ascunde într-o categorie de produse extrem de consumate în această perioadă: este vorba despre suplimentele alimentare de tot felul, cele cu vitamine, siropuri de tuse și medicamente pentru durerile de gât. Gustul dulce le face mai ușor de tolerat, însă și aceste calorii contează în bilanțul zilei. Așa cum contează și excesul de miere sau de fructe.

“Și dacă vom consuma fructe în exces, trebuie să fim conștienți că au fructoză, tot o formă de zahăr, și în mod cert, ne vom îngrășa. Fructele sunt asociate cu sănătatea, peste tot imaginile care sugerează sănătate au și fructe de toate culorile. Zahărul este prezent în orice: în produsele ambalate, în suplimente, în medicamente. Am întâlnit în practica mea clinică pacienți care într-o săptămână au luat până la 4 kilograme în greutate: siropurile au zahăr, multe medicamente au zahăr sau miere. Trebuie să le alegem pe cele cu îndulcitori, pentru că le luăm pe perioade scurte”, atrage atenție asupra pericolului îngrășării cel care a dezvoltat programul de slăbire și gestionare a stilului de viață, #MetodaDrBălănică.

Creierul uman se hrănește cu glucoză așa că nu putem să renunțăm la carbohidrați. Aceștia trebuie să reprezinte cam 50-60 la sută din dieta zilnică. Însă trebuie să provină din alimente integrale, cu eliberarea treptată a glucozei în sânge.

“Zahărul este responsabil pentru majoritatea bolilor omului modern: obezitate, hipertensiune, diabet și chiar cancer. Însă noi avem nevoie de toti nutrienții: glucide, proteine, grăsimi, vitamine și minerale. Este bine să consumăm carbohidrații cu absorbție lentă în organism, cei integrali, pe care îi găsim în pâine integrală, în cereale integrale, în pastele integrale, orez integral”, recomandă medicul Florin Ioan Bălănică, membru al Asociației Europene pentru Medicina Stilului de Viață.

Excesul de zahăr mai are două efecte negative: este cunoscut drept factor de risc pentru diabet și duce la îmbătrănire prematură.

“Zahărul rupe fibra de colagen și elastină din structura pielii. Și atunci o persoană care își dorește să arate bine, investește în aspect prin proceduri de înfrumusețare și consumă mult zahăr, o face degeaba pentru că nu a rezolvat cauza: consumul de zaharuri. Din punctul de vedere al pancreasului, lucrurile sunt foarte profunde: pancreasul are o funcție endocrină și una exocrină. În funcția endocrină, vorbim de hormonii implicați în procesul de digestie, iar în funcția exocrină, vorbim de enzimele digestive responsabile pentru anumite procese de digestie. Există 5 forme de diabet. Modul de viață influențează apariția unor forme de diabet, precum cel al persoanelor obeze și cel al seniorului, iar acestea pot fi ținute cu brio sub control și chiar pot fi reversibile dacă persoanele cu diabet își schimbă complet regimul alimentar, dacă încep să facă mișcare și dacă adoptă un program de viață sănătos. Acesta are o influență benefică și în formele mai grave de diabet. Orice tratament dă rezultate mult mai bune dacă persoana respectivă are un regim de viață echilibrat”, accentuează specialistul membru și în Academia Americană de Nutriție și Dietetică.

De altfel, se estimează că sursele de zahăr cu absorbție rapidă precum dulciurile, mierea și sucurile trebuie să nu treacă de câteva procente din dietă. Cel mai bine ar fi să le evităm. Și tot la fel de bine ar fi să nu ratăm măsurătorile periodice ale glicemiei. Orice valoare peste 125 ar trebui să aducă persoana care se confruntă cu aceasta la un medic specialist în diabet și boli de nutriție. Și nu trebuie să uităm de un alt mecanism, cel vicios, al consumului de glucide cu absorbție rapidă: acestea întrețin pofta de mâncare și de dulce. Mai mult, zahărul și produsele foarte dulci pot da o dependență, de aceea, trebuie consumate în cantități cât mai mici. Deserturile se împart, sunt de preferat ciocolata neagră și fructele în detrimentul prăjiturilor bogate în zahăr și grăsimi. Mierea trebuie consumată ocazional pentru că este la fel de hipercalorică, iar sucurile foarte rar. Chiar și cele naturale au multe calorii care se pot transforma în grăsime, pentru că au fost îndepărtate fibrele din fructe. De asemenea, condimentele precum vanilia și scorțișoara, dar și îndulcitorii pot păcăli pofta de dulce.

“Pentru un om obișnuit, angrenat în viața de familie, în job, este foarte dificil să se gândească la ce mănâncă și cum mănâncă și de multe ori, pierde șirul, este o realitate. Pentru că nu acordăm o mare importanță alimentației și nu înțelegem că suntem niște mașinării care funcționează cu combustibil, adică nutrienții. Dacă exagerăm cu caloriile, penalitatea nu vine imediat, boala nu vine imediat și nici îngrășarea nu se produce peste noapte, dar categoric vom vedea urmări grave”, concluzionează medicul Florin Ioan Bălănică, cel care consideră că dieta echilibrată, mișcarea funcțională, managementul stresului și al relației cu anturajul ar trebui să fie adoptate de orice persoană pentru un stil de viață sănătos.